gânduri

«Precum atunci când scoatem apă din fântână se întâmplă ca, fără să ne dăm seama, să scoatem şi unele animale numite broaşte, tot astfel atunci când lucrăm virtuţile deseori amestecăm cu dânsele în mod inconştient şi făptuirea unor patimi, ca spre pildă: lăcomia pântecelui se împleteşte cu primirea de străini, desfrânarea cu dragostea, viclenia cu dreapta judecată, răutatea cu priceperea, iar viclenia, încetineala, lenevia, împotrivirea în cuvânt, prea marea încredere în dreptatea faptelor proprii şi neascultarea cu blândeţea; încrederea în ştiinţa proprie cu tăcerea; mândria cu bucuria; lenea cu nădejdea; osândirea iarăşi cu dragostea; trândăvia şi lenevia cu liniştea; asprimea cu fecioria; încrederea în sine cu smerenia; iar slava deşartă este ca o băutură de obşte sau mai degrabă venin, ce se răspândeşte peste toate virtuţile amintite.»

Ioan Scărarul, Scara Raiului, ed.a V-a, traducere, introducere şi note de mitropolit Nicolae Corneanu, Editura “Învierea”, Arhiepiscopia Timişoarei, 2004