Posolskoe, lângă delta Selenge, Lacul Baikal

Listyanka, lângă lacul Baikal

lângă mânăstirea sf.Ipatie, Kostroma

lângă mânăstirea sf.Ipatie, Kostroma

Poze: The Silk Route Motorcaravan Network

Trei sunt gropile pe care ni le sapă demonii, când voim să ne ducem viaţa potrivit voinţei lui Dumnezeu. În primul rând se luptă pentru a ne împiedica să facem binele. Nereuşind într-acest chip, în cel de-al doilea rând ei se străduiesc să ne determine ca tot ce săvârşim să facem împotriva voii lui Dumnezeu. Iar când furii nu şi-au putut realiza nici acest plan, atunci se furişează în sufletul nostru, lăudându-ne pentru aceea că toată viaţa noastră e după placul lui Dumnezeu. Vrăjmaşa celei dintâi viclenii diavoleşti este grija şi amintirea de moarte; a celei de-a doua, ascultarea şi umilinţa; a celei de-a treia, neîncetata defăimare de sine.

Stăpâne întru tot puternice, Părintele Domnului nostru Iisus Hristos, al Unuia-Născut Fiului Tău, dă-mi trup neîntinat, inimă curată, minte trează, cunoştinţă nerătăcită şi venirea Duhului Sfânt, spre câştigarea şi încredinţarea adevărului celui întru Hristosul Tău, cu care Ţi se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Duhul Sfânt. Amin.

după catisma a doua din Psaltire

Foto: Tanjica Perovic

Doamne, dãruieşte-mi sã întâmpin cu linişte sufleteascã tot ce îmi va aduce ziua de azi.

Învredniceşte-mã să mã încredinţez întru totul voii Tale celei sfinte.

În tot ceasul zilei de astãzi povãţuieşte-mã şi în toate mã sprijineşte.

Orice veşti voi primi în timpul zilei, învaţã-mã sã le primesc cu sufletul liniştit şi cu credinţă tare cã în toate este voia Ta cea sfântã.

Cãlãuzeşte-mi gândurile şi simţirile în toate cuvintele şi faptele mele.

În toate întâmplãrile neaşteptate, nu mã lãsa sã uit cã totul este trimis de către Tine.

Învaţã-mã sã mă port cu dreptate şi înţelepciune cu fiecare din mãdularele familiei mele duhovniceşti, să nu tulbur şi să nu supăr pe nimeni.

Doamne, dã-mi putere sã port osteneala zilei şi toate întâmplările din vremea ei. 

Cãlãuzeşte-mi voia şi învaţã-mã sã mã rog, să cred, sã nãdãjduiesc, sã rabd, sã iert şi sã iubesc.

Amin.  

____________________________________________________________________________________________________ 

Grant to me, my Lord, that with peace of mind I may face all that this new day is to bring.

Grant me grace to surrender myself completely to Your holy will.

For every hour of this day instruct and prepare me in all things.

Whatsoever tidings I may receive during the day, do You teach me to accept tranquilly, in the firm conviction that all eventualities fulfill Your holy will.

Govern my thoughts and feelings in all I do and say.

When things unforeseen occur, let me not forget that all comes down from You.

Teach me to behave sincerely and reasonably toward every member of my family, that I may bring confusion and sorrow to none.

Bestow on me, my Lord, strength to endure the fatigue of the day and to bear my part in all its passing events.

Guide my will and teach me to pray, to believe, to hope, to suffer, to forgive and to love.

Amen.

  ________________________________________________________________________________________________

 Traduceri în sârbă, ungară, greacă şi o prezentare în limba cehă¹ , unde se văd chipurile celor mai importanţi 14 stareţi de la Optina , trecuţi în rândul sfinţilor în 1990, şi aceeaşi planşă , în limba rusă, de pe siteul mânăstirii.

Rugăciunea se spune în cadrul rugăciunilor de dimineaţă şi mai este cunoscută şi ca rugăciunea ultimilor stareţi de la Optina pentru că o dată cu revoluţia bolşevică mânăstirea a fost închisă ( s-a redeschis în 1987). 

· 3 stihiri ale Utreniei, glasul 8 idiomela - Mânăstirea Optina ²

¹cu acordul celui care a publicat, chadzimarko

²corul de bărbaţi al parohiei Meudon (Franţa), www.moinillon.net

[...]se cuvine ca, atunci când ne aflăm în dureri, să ne rugăm pentru înţelegerea bolii noastre, pentru suportarea cu răbdare şi pentru izbăvirea de ea, dacă aşa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de asemenea, să cerem rugăciunile altora şi în special ale Bisericii¹, pentru că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului ( Iacob 5, 16).

“Toţi cei bolnavi să caute rugăciunea altora, ca să se facă sănătoşi; astfel ca, prin rugăciunea altora, partea bolnavă a trupului şi clătinările paşilor faptelor noastre să se facă sănătoase.[...] Luaţi în urechi, voi, cei ce sunteţi bolnavi, dacă voiţi să vă recăpătaţi sănătatea, nu lepădaţi cu nici un chip rugăciunea. Căutaţi rugăciunea altora, chemaţi Biserica să se roage pentru voi, şi Dumnezeu, căutând la Biserică, vă va da ceea ce ar fi putut să vă refuze.” (Sfântul Ambrozie-Despre vindecarea slăbănogului)

din Boala şi rugăciunea, Învăţătura Sfinţilor Părinţi despre boală-Rugăciuni pentru bolnavi, editura Egumeniţa

¹adică ale preoţilor(n.tr.)

Sfântul Teodor al Edesei este pomenit la 19 iulie.

Tot în aceasta zi, pomenirea celui dintre Sfinti Parintelui nostru Teodor, care a sihăstrit în Lavra Sfântului Sava, si apoi s-a facut arhiepiscop al Edesei

Sf. Teodor, Episcopul Edesei, s-a născut în oraşul sirian Edesa, fiind toată viaţa sa un vas luminat al minunilor lui Dumnezeu, Cel mărit întru sfinţii săi. 

La vârsta de 12 ani după ce şi-a pierdut părinţii şi şi-a dat toate bunurile săracilor, s-a dus la Ierusalim unde a fost tuns la Lavra Sfântul Sava cel Sfinţit. După 12 ani de severă ascultare monahicească, urmaţi de alţi 24 de ani de pustnicie şi abstinenţă, Domnul L-a chemat pe înduhovnicitul părinte să fie episcop ca să ajute la luminarea oamenilor. După moartea Episcopului Edesei nu s-a găsit urmaş mai vrednic decât Sf. Teodor, fiind ales cu îngăduinţa Patriarhilor Antiohiei şi Ierusalimului, a clerului şi poporului.

Nu i-a fost uşor sfântului să-şi părăsească viaţa în pustnicie dar s-a supus voii lui Dumnezeu, asumându-şi sarcina de a păstori enoriaşii Bisericii Edessa, în timpul împăratului bizantin Mihail şi a mamei sale Teodora (842-855). În timpul sfintei slujbe de sfinţire ca episcop, o minune a avut loc în biserică, şi anume: oamenii au văzut cum un porumbel alb ca zăpada a zburat din cupola bisericii şi s-a aşezat pe capul noului episcop. Sf. Teodor a făcut toate eforturile pentru a conduce turma sa foarte bine, fiind pentru toţi un model de credinţă, prin cuvinte, viaţă şi iubire. Prin exemplul vieţii sale sfinte, el şi-a călăuzit turma sa spre mântuire. Teodor a luptat mult cu ereticii apărând cu străşnicie biserica sa de tentaţii străine şi învăţături mincinoase. Părintele Teodosie Stilitul, văzător cu duhul, îl sprijinea şi îl ajuta pe Sf. Teodor în lupta spirituală pentru comunitate, nevoindu-se în pustnicie nu departe de oraş, lângă mănăstirea Marelui Mucenic Gheorghe. Cu binecuvântarea părintelui, Sf. Teodor a pornit într-o călătorie la Bagdad, în vizită la califul Mavi ca să-i ceară socoteală pentru măsurile nedrepte luate împotriva ortodocşilor. Ajungând la Mavi, sfântul l-a găsit pe acesta grav bolnav. Cerând ajutor la Dumnezeu, sfântul episcop aruncă puţin pământ de la Mormântul Domnului într-un vas cu apă şi i-l dădu ca să-l bea. De îndată ce l-a băut, califul s-a vindecat şi din recunoştinţă, a fost de partea sfântului în doleanţele pe care le-a avut, ascultându-i bucuros învăţăturile. În cele din urmă, împreună cu trei apropiaţi de-ai lui, a acceptat botezul în creştinism, luând numele de Ioan. Mărturisindu-şi toţi credinţa în Dumnezeul creştinilor în faţa musulmanilor, califul Ioan şi ceilalţi trei au fost omorâţi. Califul le-a apărut în acelaşi timp în vis Sfântului Teodor şi Sfântului Teodosie, spunându-le că i s-a dăruit să sufere moarte pentru Hristos şi Hristos l-a numărat cu ceilalţi Mucenici. El a promis că se vor întâlni în scurt timp în rai. Acest lucru a fost un semn pentru sfântul Domnului că se apropia sfârşitul său. În 848, aflându-se din nou în singurătate la Lavra Sf. Sava cel Sfinţit, Sf. Teodor s-a săvârşit în pace.

Sf. Teodor a lăsat creştinilor scrierile sale edificatoare¹. “Viaţa Sf. Teodor al Edessei” a fost foarte citită în sec. al XVI-lea şi al XVII-lea, fiind păstrată în mai multe manuscrise.

www.calendar-ortodox.ro

·Istorisire a Sfântului Teodor, episcopul Edesei, despre un stâlpnic minunat din acea cetate (luna ianuarie în 7 zile, “Proloagele”)

¹”Una sută capete”, “Cuvânt despre contemplaţie” în Filocalia vol.al IV-lea (cf. “Florilegiu filocalic” , editura Herald, Bucureşti 2003)

Alungă departe de tine duhul mult vorbitor căci în el sunt ascunse toate patimile cele rele: minciuna, îndrăzneala, gluma uşuratică, râsul, calomnia, răutatea, vorba prostească şi pe scurt vorbind, ceea ce s-a spus: ”Din multa vorbire nu va lipsi păcatul.” (Pilde 10,19) Bărbatul tăcut este scaunul simţirii iar Domnul a spus că vom da socoteală pentru orice cuvânt deşert.

Sfântul Teodor al Edesei

· Imaginile la flickr

Mânăstirea Turnu (1)

Precum pentru lucrurile dinafară sunt zarafi¹, ţesători, vânători, oameni de război şi meşteşugari, aşa şi pentru cele dinlăuntru cugetă că sunt între gânduri unele care se ocupă cu jocurile de noroc, altele otrăvesc, altele tâlhăresc, altele vânează, altele murdăresc, altele omoară şi aşa mai departe. Tuturor trebuie să le interzicem scurt intrarea, prin împotrivire evlavioasă şi rugăciune, şi mai ales celor ce murdăresc, ca să nu spurce locul cel sfânt şi să întineze omul lui Dumnezeu.†

Loviturile ce ni le dă vrăjmaşul fie pe văzute, fie pe nevăzute, adeseori le simţim şi le vedem. Dar chinurile şi durerile ce le suferă el de la noi, când devenim uneori virtuoşi sau ne căim pentru greşeli sau răbdăm îndelung şi rezistăm în necazuri sau ne rugăm să împlinim cu râvnă toate celelalte prin care el e chinuit, pedepsit, făcut să se tânguie, lovit - toate acestea după iconomia dumnezeiească noi nu le vedem, ca să nu ne mândrim şi moleşim. Căci “drept este înaintea lui Dumnezeu să răsplătească cu necaz celor ce ne necăjesc pe noi.†

Când, urând patimile, suntem tulburaţi şi mai tare de gândurile neruşinate ale dracilor, să ne sprijinim şi mai mult pe credinţa în Domnul şi să ne facem şi mai întărită nădejdea în bunurile veşnice făgăduite, de care se silesc vrăjmaşii să ne lipsească şi să ne înstrăineze, din pizmă. Căci dacă n-ar fi foarte mari acele bunuri, n-ar arde dracii de o atât de mare pizmă împotriva noastră şi nu ne-ar săgeta aşa de des cu gânduri întinate, crezând că îşi vor sătura furia lor şi ne vor împinge la deznădejde, prin supărarea multă şi cu anevoie de purtat.‡

Vrăjmaşii se răzbună pe purtarea şi râvna ta pălmuindu-ţi sufletul cu încercări felurite şi negrăite. Dar din necazurile multe şi nespuse ţi se împleteşte cununa; şi ”întru neputinţe se desăvârşeşte puterea lui Hristos”; şi în stările triste ale sufletului obişnuieşte să înflorească harul Duhului. ”Că a răsărit celor drepţi lumină în întuneric”. Să ţinem numai îndrăznirea şi lauda nădejdii tare până la sfârşit.‡

Chiar şi o ispită mică, dacă e îngăduită, împiedică pe cel ce se sârguieşte în înaintare. Să te încredinteze despre aceasta echeneida², peştişorul cel atât de mic, care opreşte numai cu atingerea o încărcătură foarte mare, împiedicând-o să înainteze. Şi adu-ţi aminte de cel ce zice: ”Eu, Pavel (cel atât de mare), am vrut să viu o dată şi încă o dată la voi, dar ne-a împiedicat Satana”. Dar să nu te tulburi pentru aceasta, ci luptă-te mai departe prin răbdare şi vei avea parte de har.

Nevoieşte-te să păstrezi nepătată strălucirea luminii din puterea cârmuitoare a sufletului. Căci de ai început să priveşti cu patimă, te-a întunecat Domnul şi a trimis zăbranic³ peste obrazul tău şi lumina ochilor tăi nu mai este cu tine. Dar chiar dacă s-ar întampla acestea, nici atunci să nu descurajezi şi să nu slăbeşti. Ci să te rogi, împreună cu sfântul David: ”Trimite lumina Ta şi adevărul Tău, mie celui mâhnit, mântuirea feţei mele şi Dumnezeul meu”. Căci ”trimite-vei Duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului”.

 Fericit cel ce mănâncă şi bea în viaţa aceasta fără să se sature, rugăciuni şi psalmi, ziua şi noaptea şi se întăreşte pe sine cu slăvita cetire a Scripturii. Căci această împărtăşire va da sufletului o bucurie nemicşorată în veacul ce va să vie.

 

Cuviosul Ioan Carpatiul

¹bancher, cămătar

†***, Florilegiu filocalic, editura Herald, 2003 , cu acordul editurii

‡ www.filocalia.ro

²peşte din familia Echeneidae

³ Ţesătură fină de mătase, de borangic sau de lână, de culoare neagră, văl de doliu

„«Dans aucun autre pays on ne peut voir chose pareille» , écrivait un expert an art sacré[1]. «Vu de l’extérieur, chaque église est un pièce de décor charmante, qu’il faut admirer dans son cadre vert et blanc – vert de la pelouse sur laquelle s’élève l’église, blans de l’enceinte et des constructions monastiques qui forment une cadre rectangulaire autour de l’église[2].»

«La peinture extérieure constitue ce que la Moldavie a produit de plus personnel et de plus original[3].»

[...]Les murs extérieures de ces églises[4] sont peints depuis la corniche jusqu’aux fondements de fresques aux couleurs vives. Les intempéries et le climat extrêmement dur de la Haute-Moldavie n’ont pas réussi à détruire ces fresques. Les couleurs y sont aussi vives qu’au moment de leur création , il y a quelques siècles. Ces cinq églises célèbres ne sont pas les seules. Tout les deux ou trois kilomètres, on trouve un monastère, un oratoire, un skite, une grotte d’ermite. Sur un rayon d’environ cent kilomètres, il y a des trésors d’art religieux comme dans un musée. Vers l’ouest, s’élève la chaîne bleue des Carpates. Elle est comme une iconostase. Sur le versant oriental de cette montagne, s’élèvent, dans les forêts de sapins, les monastères placés  presque les uns à côté des autres, commes les icônes dans une église byzantine. Ce sont de monastères de Neamt, Agapia, Varatec, Secu, Putna, Harlau, Baia, Probota, Suceava, Patrauti, Radauti, Rasca, Dolhesti, Bistrita, Slatina, Mislauti, Horaita, Valeni, Pangarati, Dragomirna, Dobrovat, Balinesti et Parhauti.