Decembrie 31, 2007

„Poporul român merită daruri”

Posted in Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , , la 7:24 pm de adria74

În preajma Crăciunului Robert Turcescu l-a avut invitat pe Dan Puric în emisiunea 1™˜%    , ROMÂNIA LUI DAN PURIC, la Realitatea TV

···Spicuiri

giotto2.jpg

-Să scriem o scrisoare. Facem o scrisoare către Moş Crăciun. De acord? Să-i scriem! „Dragă Moşule,… „; desigur, cred că prima dată sunteţi de acord să-i spunem să ne aducă sănătate…

-Putem spune înainte credinţă-

-Dacă avem credinţă avem şi sănătate?

-Vin toate. Degeaba avem sănătate dacă nu avem credinţă.

-Cum obţinem credinţa? Ne-o aduce Dumnezeu sau o descoperim noi?

-Credinţa -aşa am aflat eu, mi-a spus un monah, „-Trebuie să ne rugăm împreună, fiule”. „-Cum, părinte, împreună?”.     „-Da, credinţa e ca o pasăre cu două aripi. Eu sunt o aripă, tu o aripă. Ne rugăm şi zboară.” Deci ne rugăm şi noi, vine şi Bunul Dumnezeu-

Duhul nu striveşte identitatea neamului şi a limbilor.

-Noi trebuie să îndrăznim. Politicienii noştri au tupeu faţă de noi, faţă de cei de dincolo – nu îndrăznesc. Hristos  a spus: „Îndrăzniţi!„, nu a spus „Aveţi tupeu!”  

-E o diferenţă mare.

-E o diferenţă mare- […] «A îndrăzni» , în sensul creştin al cuvântului, înseamnă «a deschide» nişte lucruri-

jesus93.jpg

Exista o verticală creştină, ierarhică, în care valorile erau puse pe verticală. Comuniştii nu au făcut altceva decât să întoarcă această verticală cu capul în jos şi să pună non-valorile în fruntea ţării şi valorile în puşcărie. Ceea ce trăim noi acum este aşezarea pe orizontală, este coabitarea non-valoare – valoare – promiscuitate- subcultură- valori…

Sfântul Maxim Mărturisitorul zicea: preformulare. Este o preformulare a gândului divin. Şi spune el un lucru extraordinar: „Dumnezeu iubeşte lucrul ăsta şi coboară spre tine”. Tu gândeşte despre Dumnezeu! Haide să gândim o Românie cu faţa spre Dumnezeu şi o să vedeţi că Dumnezeu coboară şi te ajută. Ce frumos zice! Preformulare!

La un moment dat, vedeţi, viteza acesta este năucitoare. Mi-a spus un scriitor german după ce a văzut Toujours l’amour un lucru remarcabil. Am zis: „Ce părere aveţi?”. „-Nu pot să spun dintr-o dată”. „-De ce?”. „-Mă simt ca indienii ăia pe care i-au dus cowboyii americani cu trenul. Au luat nişte şefi de trib şi i-au dat jos de pe cai şi i-au dus cu trenul şi i-au dus aşa, 50 de km, i-au dat jos şi le-au zis : ‚-Haideţi, acuma pe cai, din nou!’. Indienii au zis: ‚-Nu. Nu,nu,nu.’ ‚-De ce?’. ‚-Aşteptăm să ne vină sufletul.’ ”

Să vă ferească Dumnezeu să nu vă regăsiţi în tăcere, atunci suntem pierduţi-Poporul român are ascendentul tăcerii.[…]     ’-Iată câte poate spune un român atunci când tace!’. Este extraordinar! Deci noi vorbim tăcând-Este un lucru uluitor! Neamul acesta are o virtute nemaipomenită! Taci şi spui! Taci şi spui! Nu e muţenie! Nu este infirmitate fiziologică! Este atitudine, este limbaj! S-ar putea ca din tăcerea aceasta să iasă lucruri foarte bune!

Noi trebuie să ne vectorizăm nu pe imaginea României în lume, ci pe icoana neamului în faţa lui Dumnezeu, nu pe masa de oportunişti, ci pe căruţa aceea de ţărani care a ţinut în şah imperii, cum a zis Petre Ţuţea :”O căruţă de ţărani a ţinut în şah imperii!”.

Noi trebuie să ne concentrăm nu pe călăii care au distrus această ţară, ci pe martirii români.

Nu are Rusia atâtea mânăstiri şi biserici, câţi sfinţi am dat noi!

shepherd-2.jpgIuda, când a vândut, a dat punga cu arginţi înapoi şi a zis: «Am vândut sânge nevinovat». Este net superior comuniştilor. Ăştia nu se cutremură. Ăştia nu au îngenuncheat. Nu au avut nici măcar părere de rău – (Iuda) a avut procese de conştiinţă- , nu pocăinţă; pocăinţă înseamnă să te transfigurezi. Ăştia nu s-au cutremurat. Nu şi-a cerut nimeni iertare, domnule Robert Turcescu. Nimeni. Nimeni nu îşi cere din 1989 încoace că au distrus poporul român. Au tot felul de doctrine. Ei sunt coerenţi cu sine. Eu dacă greşesc, am o gafă, ceva, îmi cer iertare. Dacă oamenii ăştia şi-ar cere iertare, ar începe o dimpreună lucrare extraordinară.

Suntem, nu-i aşa?!, în preajma Sărbătorilor. Este un moment sfânt! Ştiţi când a coborât Domnul nostru Iisus Hristos pe pământ? Într-un moment groaznic. Spunea Nae Ionescu: „La fix!” . Octavian, împăratul, era un criminal aventurier şi Irod al Iudeei era un vasal perfid monstru. La fix. Deci într-o lume de sânge nenorocit. Care a fost jertfa? 14.000 de prunci până în doi ani. O jertfă fantastică-aşa s-a pregătit ieslea, prin acestă jertfă. Ieslea aceea unde răsufla boul, unde au venit magii, s-a pregătit prin această jertfă imensă. Eu consider că tot martiriul nostru din puşcăriile comuniste este ieslea unde va veni Hristos. Aşa trebuie să gândim în noaptea Naşterii lui Iisus Hristos. Aceasta este jertfa noastră, dar trebuie să fim conştienţi.

inside_romania2.gif

Toate puşcăriile unde s-a suferit: Aiudul, Sighetul, Piteştiul, sunt cimitire ale demnităţii româneşti. Sunt bine păzite de laşitatea noastră. Să ne ierte Dumnezeu!

-Domnule Puric, putem încheia cu un gând bun, cu lucruri de care ar trebui să ne aducem foarte mult aminte în aceste clipe?  

-Da! Să ne asumăm această sărbătoare creştină, de venire a lui Dumnezeu pe pământ, ca pe un act de reînnoire a propriului nostru popor!

Imagini: http://www.sungil.pe.kr/

Anunțuri

Decembrie 13, 2007

Vocea Cuviosului Paisie Aghioritul(1)

Posted in Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , , , , la 9:55 am de adria74

Dragi iubitori ai Cuviosului Paisie Aghioritul , postez aici câteva înregistrări cu vocea dânsului publicate pe YouTube.

n.6 feb 2008-am observat la un moment dat în secţiunea de comentarii o controversă; au fost persoane care au spus că nu este vocea cuviosului, ci a altui părinte grec. Sper să se lămurească şi această chestiune.

n.13 iul 2010-rog mergeţi la linkul cu traducerile în limba engleză din josul paginii pentru ascultarea înregistrărilor, întrucât cele iniţiale au fost retrase de pe YouTube. Vă mulţumesc.

Celor care nu ştiu nimic despre Cuviosul Paisie Aghioritul, învăţătura şi Biserica Ortodoxă, sper ca cele citite aici să le trezească curiozitatea. Le adresez un îndemn spre cercetare şi o dorinţă de a avea parte de cele mai bune experienţe  în Biserica Ortodoxă.

1

2

3violets2dp.jpg

· Traducerile în limba engleză

Cel mai îndrăgit text al dânsului pe care l-am citit până acum este din Epistole, „Fericirile” .

Credit: tifonas06

„Fericiri”-Cuviosul Paisie Aghioritul

Posted in Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , , , , , la 6:57 am de adria74

fp.jpgFericiţi sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi trăiesc departe de lume şi aproape de Dumnezeu împărtăşindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ.

Fericiţi sunt cei care au izbutit să trăiască ascunşi şi, dobândind virtuţi mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.

Fericiţi sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi în felul acesta bogăţia lor duhovnicească.

Fericiţi sunt cei care nu propovăduiesc Evanghelia prin cuvinte, ci o trăiesc şi o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.

 Fericiţi sunt cei care se bucură când sunt clevetiţi pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudaţi pe drept pentru viaţa lor virtuoasă. Acesta este semnul sfinţeniei şi nu nevoinţa seacă a faptelor trupeşti şi numărul mare al nevoinţelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie şi cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simţăminte false.

Fericiţi sunt cei care preferă să fie nedreptăţiţi decât să nedreptăţească şi primesc netulburaţi şi în tăcere nedreptăţile, arătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul” şi de Acesta aşteaptă să fie îndreptăţiţi, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deşertăciune.

Fericiţi sunt cei care fie s-au născut betegi, fie s-au făcut din neatenţia lor, dar nu murmură, ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceştia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii şi mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos şi-au dat mâinile şi picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele şi mâinile lui Hristos.

Fericiţi sunt cei care s-au născut urâţi şi sunt dispreţuiţi aici, pe pământ, deoarece acestora, dacă slavoslovesc pe Dumnezeu şi nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din rai.

Fericite sunt văduvele care au purtat haine negre în aceasta viaţă, fie şi fără voie şi au trăit o viaţă duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu fără să murmure, iar nu cele care poartă haine pestriţe şi duc o viaţă pestriţă.

Fericiţi şi de trei ori fericiţi sunt orfanii care au fost lipsiţi de afecţiunea părinţilor lor, deoarece unii ca aceştia au izbutit să-şi facă pe Dumnezeu Tată încă din această viaţă, având în acelasi timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecţiunea părinţilor lor, de care s-au lipsit şi care creşte cu dobândă.

Fericiţi sunt părinţii care nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viaţa lor sfântă, pe care copiii o imită şi, bucuroşi, urmează lui Hristos cu nobleţe duhovnicească.

Fericiţi sunt copiii care s-au născut sfinţi „din pântecele maicii lor”,angel5dp.jpg dar mai fericiţi sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moştenite, însă s-au nevoit cu sudori şi le-au dezrădăcinat dobândind împărăţia lui Dumnezeu „întru sudoarea feţii” lor.

Fericiţi sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc şi astfel, fără osteneală, au sporit în viaţa cea duhovnicească. Dar de trei ori mai fericiţi sunt copiii cei nedreptăţiţi care nu au fost ajutaţi deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciţi spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor şi întorcându-se cu 180 de grade, şi-au întraripat sufletul ieşind din sfera de atracţie a pământului şi mişcându-se în orbita duhovnicească.

Mirenii îi numesc norocoşi pe astronauţii care se mişcă în spaţiu, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă mai fericiţi sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu şi adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuinţă, cu mijlocul cel mai rapid şi fără mult combustibil, ci doar cu un posmag.

Fericiţi sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează şi îi ajută să meargă noaptea, însă mai fericiţi sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii şi nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticla, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putinţă să lucească.

Mirenii îi numesc norocoşi pe cei care trăiesc în palate de cristal şi au toate înlesnirile, însă mai fericiţi sunt cei care au izbutit să-şi simplifice viaţa lor şi s-au eliberat de lanţul acestei evoluţii lumeşti a multor înlesniri (de fapt a multor greutăţi) şi astfel s-au slobozit de neliniştea înfricoşătoare a epocii noastre.

Mirenii îi numesc norocoşi pe cei care pot să dobândească bunătăţile lumii. Dar mai fericiţi sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos şi se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi şi noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă şi nu încape în inima mea cea mică”.

stapostle-paul-russian-icon.jpgMirenii îi numesc norocoşi pe cei care au funcţiile cele mai înalte şi casele cele mai mari, deoarece aceştia au toate înlesnirile şi duc o viaţă tihnită. Dar mai fericiţi sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc şi puţină hrană şi îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deşartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca nişte fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.

Norocoşi sunt cei care devin generali şi miniştrii, dar şi cei care devin şi pentru câteva ore, atunci când se îmbată şi se bucură pentru aceasta. Dar mai fericiţi sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, s-au imaterializat şi au izbutit prin Duhul Sfânt să devină îngeri pământeşti. Unii ca aceştia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau şi se îmbată mereu de vinul paradisiac.

Fericiţi cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecaţi ca nebuni şi astfel vor intra în rai fără paşaport. Dar mai fericiţi şi de trei ori fericiţi sunt cei foarte învăţaţi, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos şi îşi bat joc de toată deşertăciunea lumii. Această nebunie pentru Hristos preţuieşte mai mult decât toată ştiinţa şi înţelepciunea înţelepţilor întregii lumi.

 

din „Epistole” ,  corespondenţa părintelui Paisie Aghioritul către stareţa şi surorile sfintei mânăstiri Sf.Ioan Teologul din Suroti, Salonic, unde părintele şi-a petrecut ultima perioadă a vieţii şi este şi înmormântat.

Credite: cuvant.credo.ro , www.pigizois.gr , www.sainthermanpress.com

 

 

 

%d blogeri au apreciat asta: