Septembrie 25, 2008

Rugăciune-Constantin Brâncuşi

Posted in Capo d'opere tagged , , , , la 2:32 pm de adria74

Constantin Brâncuşi

Rugăciune (1907)

Muzeul Naţional de Artă al României

 

• Matei Stircea-Crăciun: Brâncuşi: Rugaciune – O abordare de antropologie simbolica, Observator Cultural, nr.335, 24 august 2006

Rugăciune – Constantin Brâncuşi, FamousWhy.ro

Brâncuşi pe web, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală

 

Foto: Wikimedia Commons

Anunțuri

4 comentarii »

  1. […] evoca aici o lucrare a lui Brâncuşi, “Rugăciune”. “Rugăciunea” lui Brâncuşi are o profunzime teologică deosebită. Figura […]

  2. […] evoca aici o lucrare a lui Brâncuşi, “Rugăciune”. “Rugăciunea” lui Brâncuşi are o profunzime teologică deosebită. Figura […]

  3. hapko said,

    http://www.atlass.ro/2010/01/07/buzau-sculptura-rugaciunea/
    Istoria operei de tinereţe a lui Brâncuşi este legată de moartea unui poet buzoian, Petre Stănescu, la al cărui monument funerar, alcătuit din bustul poetului şi din statuia Rugăciunea începe să lucreze în 1907.

    Povestea începe cam aşa . . .
    Neconsolata văduvă caută în 1907 sculptorul ideal capabil să-i transmită în bronz sentimentul iubirii rămas uimitor de viu după trecerea anilor. Aşa se face că în ziua de 18 aprilie 1907, tânăra văduvă este prezentă în atelierul lui Brâncuşi şi semnează contractul pentru cele două lucrări: „Figura alegorica” şi „Bustul cu brate”, contra sumei de 7 500 lei. Avansul achitat de Eliza îi permit acestuia să se mute într-un atelier mai onorabil, în Montparnasse, 54.

    Doi ani, Brâncuşi nu va gândi decât „Rugaciunea”. Întâi concepe după model macheta unei femei investmantata în falduri, pe care o distruge enervat de lipsa de îndrăzneală şi inovaţie.
    Noua machetă, mult simplificată, impresionează pe americanul Oskar Chemilmsky, aflat în trecere prin atelier, care o crede revoluţionară. Era un nud şi totuşi nu era, fiindcă atributele fizice, carnale, dispăruseră.

    Sculptura, turnată în bronz Valsuani, de o austeritate canonică, bizantină, devine bomba aruncată în Salonul independenţilor din 1910. Între timp este gata şi bustul lui Petre Stănescu, pentru care artistul se folosea de fotografia pusă la dispoziţie de către văduvă, dar mai cu seamă de modelul viu al fratelui acestuia, Justin Stănescu, aflat în 1907 la studii în Paris.

    Conceput pentru soclu înalt, cu figură asimetrică, în tuşe groase şi având gâtul alungit după legile perspectivei, acest Petre Stănescu nu era ceea ce era în contract, adică un „bust cu brate”.

    Abia în 1914, după o trecere prin „Tinerimea artistica”, „Rugaciunea” soseşte în gara Buzău, iar o zi mai târziu, ambalat cu grijă si „Bustul”. Soseşte şi Brâncuşi care va fi primit cu multă răceală de rudele Elizei, devenită între timp Popovici. Motivul era evident, căci bronzurile verzi treziseră nedumerire şi scandal.

    Brâncuşi pleacă la Măgură, unde tăie cele două socluri atât de perfect gândite că dialog compoziţional şi de perspectivă. În două săptămâni, la începutul lui iunie sunt gata, după care le instalează el însuşi pe aleea din dreaptă a cimitirului „Dumbrava”. Astfel ansamblul e desăvârşit şi aşteaptă verdictul contemporanilor, care nu întârzie să se producă.

    Restul e cunoscut.
    Cel ce doreşte să viziteze astăzi ansamblul brâncuşian nu va sesiza la prima vedere schimbările importante ce au avut loc la Buzau (harta) .

    Rugăciunea a intrat încă din 1958 în fondul Muzeului Naţional de Artă, în „Dumbrava” fiind instalată o copie de piatră artificială, înlocuită, în 1974, cu o altă de branz, iar bustul lui Petre Stănescu a fost cedat aceluiaşi muzeu în 1976.

    În orice caz, vizitatorul are în faţă două replici perfecte în bronz şi două socluri în piatră de Măgura, socluri care poartă semnătura originală a artistului. Suficientă dovadă că oraşul acesta vechi a dat ţării nu numai un trecut de solidă permanenţă istorică, ci şi monumente culturale de valoare universală.

  4. […] evoca aici o lucrare a lui Brâncuşi, “Rugăciune”. “Rugăciunea” lui Brâncuşi are o profunzime teologică deosebită. Figura reprezentată nu e […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: