martie 28, 2012

One day at FITS 2011(1)

Posted in Evenimente tagged dance, Habitus, international, Sibiu, teatru, theatre, Yukio Suzuki la 2:10 am de adria74

It’s decided. It has to be today. At last. Pentru că este Ziua Mondială a Teatrului(n.27 martie). A time for what?! Well, let me explain…E foarte târziu, timpul se comprimă din ce în ce mai tare, primele veşti despre FITS 2012 au şi început să se iţească, iar eu am o datorie neîmplinită de la ediţia de anul trecut. Motive ar fi-cristalizarea sentimentelor şi găsirea vorbelor potrivite care să le exprime, întotdeauna mai e ceva de citit s.a.m.d. A trecut atâta timp, iar eu trebuie să mă grăbesc acum. 4 iunie 2011, măcar pentru o zi, în atmosfera festivalului de teatru de la Sibiu. Am fost şi de curând, la intrarea în primăvară, şi drept să spun se simţea lipsa forfotei, veseliei, curiozităţii din zilele festivalului. Îmi place să fac efortul aducerii aminte. Am câteva poze, câteva filmuleţe şi câteva amintiri. Iată , aşa arăta atunci Valea Oltului.

Ireal, nu?! Nu îmi dau seama decât după o notiţă în carnet că trebuie să fi remarcat atunci, pentru prima dată, o bisericuţă veche, în Robeşti. Şi uite câte imagini frumoase pe net: aici, aici, aici . Şi hai, dacă tot sunt la carneţel, frumoasă trebuie să fi fost ghirlanda de trandafiri roz-roşii de prin Călimăneşti, de-am scris-o aici spre rememorare. Dacă te laşi furat de peisaj, îţi atrage atenţia şi Turnul Spart-aici-o poveste…De-acum Sibiu… Ştiu, fuguţa la teatrul Radu Stanca să-mi ridic badge-ul de blogger acreditat (urmaşilor mei Văcăresti…) şi să nu care cumva să întârzii , da, la conferinţa de presă din minunatul, primitorul centru Habitus. Atât de mulţi actori -în sensul de persoane implicate: dintre organizatori, voluntari, invitaţi, actori, performeri -frumoşi. Ai timp să admiri şi o expoziţie de fotografie de teatru.

Hei, am uitat pe când contemplam desenele lui Dan Perjovschi de pe zidul teatrului. Pesemne le-am dat ocol de mai multe ori. Iată numai câteva, savuroase:

Dar să revin la Habitus. Începe conferinţa de presă moderată impecabil de Octavian Saiu. Primul invitat: Yukio Suzuki, tânăr coregraf japonez , ce prezentase cu o seară înainte “Ecoul tăcerii”.

Ce-am reţinut eu din discurs? Că a pornit cu dansul de la 0 absolut, căutând un stil propriu. Ce mi-a plăcut? A povestit că la un moment dat nu s-a mai putut mişca, apoi a găsit o mişcare cu sens şi aşa a continuat. Spectacolul vorbeşte despre contrastul dintre intensitatea mişcărilor, sentimentelor şi intensitatea tăcerii şi nemişcării. Contrastul acesta are legătură cu teatrul No, despre care vom vorbi şi mai încolo. Iar ca mişcare coregrafică, se inspiră din butô, contribuţie originală japoneză la dansul modern, apărut prin anii ‘60 (bu=a dansa, tô=a călca pământul), deşi în sens tradiţional este un dans ritual celebrând recolta, este ciclul naştere-moarte, proces paradoxal de supunere (negare de sine) şi împlinire personală (n. Liberty Parade 2005, DJ Optick & Activ – Surrender :::: unde mă duce gândul…). Deci, acest butô a pornit de la o întrebare: “ce înseamnă dans?”, dansul cunoscut de japonezi prin intermediul europenilor, iar Yukio Suzuki încearcă şi el să găsească un răspuns interogaţiei. Ascultaţi-l într-un scurt fragment din conferinţă aici.

(to be continued)

Dacă aveţi puţină poftă de joc, vă provoc să îmi daţi pe e-mail (w.ganduri@yahoo.com) cât mai multe detalii despre înfiinţarea primului teatru(cu sediu stabil) din Sibiu; premiez cel mai complet răspuns cu câteva lucruri care să vă aducă aminte de FITS 2011.

ER: this is the beginning of a story about the International Theatre Festival in Sibiu, edition 2011. At the end there is a little contest/game (the prize for the most complete answer by e-mail w.ganduri@yahoo.com about first theatre in Sibiu- fixed establishment-consists in some little pretty festival souvenirs)