FITS 2011(5)

mai 20, 2012

FITS 2011(5)

Şi apoi ieşeam până alături, la Cercul militar, să arunc o privire în expoziţia de fotografie „Apocalypsis cum figuris”. Aşa că astăzi încep din nou cu atmosferă poloneză şi aflu acum că aceasta a fost ultima piesă pusă în scenă de Jerzy Grotowski –de fapt institutul care îi poartă astăzi numele patrona chiar expoziţia, fotografii de Maurizio Buscarino-, o piesă ce are la bază texte biblice+Dostoievski, T.S.Eliot, Simone Weil. Numele îmi este deja arhicunoscut, dar mai puţin stilul, contribuţia…Şi atunci facem căutări….. „Jerzy Grotowski a încarnat revolta în teatru. El a atacat vocaţia estetică a teatrului, atribuindu-i acestuia un scop mai înalt: el trebuie să servească de «vehicul» – pentru e relua formula lui Brook, fiinţei care aspiră să depăşească cotidianul şi istoria, pentru a accede la valorile spiritului, la esenţă.

Revolta grotowskiană a fondat actul teatral pe principiul unei relaţii actor-spectator a cărei împlinire se realizează prin exerciţiul dăruirii de sine, la fel ca şi prin stăpânirea absolută a corpului. Această ţintă nu poate fi atinsă decât pe calea antrenamentului, care sfârşeşte prin ridicarea actorului la statutul de artist total, care se livrează în prezenţa noastră dezvăluirii totale. Teatrul scapă astfel de acuzaţiile de duplicitate, pentru a deveni un teritoriu al autenticităţii. Teatrul are această caracteristică: amintirea operelor este mai importantă decât realitatea spectacolelor, pentru că aici o memorie vie nu se constituie decât pe baza imaginilor vechi, a fragmentelor şi a textelor citite, pe refuzurile şi acordurile afirmate cu forţă. Teatrul are de a face cu oralitatea şi mitologia formată din mărturii la faţa locului. Destinul lui Grotowski o confirmă, pentru că azi el există încă graţie extraordinarei amintiri a spectacolelor sale. De la Prinţul constant la Akropolis sau Apocalipsis cum figuris, tot atâtea repere indispensabile pentru a urmări un demers care a marcat scena occidentală în partea a doua a acestui secol (XX).“ (George Banu)

-contribuţie originală la îmbogăţirea concepţiei despre limbaj şi comunicare în teatru

-Trei cărţi de şi despre Grotowski apărute la Fundaţia „Camil Petrescu“ cu sprijinul Institutului Polonez în anul Grotowski

-prietenia cu Peter Brook : „Brook recunoaşte în Grotowski artistul dominat de o exigenţă maximă, artist hotărât să-şi continue căutarea până la capăt, până la «sfârşitul partidei», plătind preţul suprem de luptă şi sacrificiu. Dar Brook nu-l ridică la rangul de Mare Inchizitor auster şi intransigent, îi evocă umanitatea, rezumată prin trei virtuţi: tandreţe, căldură, umor“ (G.Banu)

„Grotowski este unic, spune la rândul lui Peter Brook. De ce? Pentru că nimeni altcineva, de la Stanislavki încoace, nu a cercetat atât de profund şi de complet ca Grotowski fenomenul jocului actoricesc, natura şi sensul acestuia, esenţa proceselor sale mentale, fizice, emoţionale, precum şi modalităţile de cunoaştere a lor.“

„Amândoi am ştiut de la bun început că, în esenţă, căutam acelaşi lucru. Ceva care poate fi găsit dincolo de teatru, dar care poate fi exprimat, totodată, cu ajutorul formei teatrale. Deoarece teatrul este doar o formă, iar o formă nu conţine în sine nicio semnificaţie“, spune Brook.

-teatrul sărac

-Teatrul Laborator

–texte din http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-112009-ii-7141.html

-interesant, ne întoarcem din nou la mască http://www.poezie.ro/index.php/article/224112/index.html

Ieşi, te aşteaptă o deschidere frumoasă din faţa Cercului militar…şi trandafirii aceia minunaţi de care v-am vorbit, imposibil de redat în toată splendoarea lor…

Apoi, rapid spre pietonală, bannere, afişe, mare de oameni….mai vorbim….

Legătură permanentă