August 26, 2011

ANDRÉ KERTÉSZ – L’intime plaisir de lire @MNAC

Posted in Capo d'opere, Evenimente la 12:20 pm de adria74

Ştiţi acel sentiment de împlinire, admiraţie, bucurie, linişte, odihnă, nimic nu te supără, ai evadat din tot ceea ce îţi întunecă existenţa, vezi, dar vrei să vezi mai mult, nu vrei să pleci, eşti mulţumit, eşti într-un spaţiu protector, din care tot urâtul a fost eliminat? E cu atât mai bine, cu cât evenimentul depăşeşte aşteptările. De ce spun că depăşeşte aşteptările? Nu din vina sa, ci pentru că ai fost suprasaturat de reclamă proastă, mincinoasă, care, uite, aproape ajunge să prejudicieze şi ceea ce este frumos cu adevărat.  Imaginile mele sau cele pe care le veţi găsi pe net sunt neputincioase în a reda stările trăite în sala de la parterul Muzeului Naţional de Artă Contemporană, în faţa fotografiilor „clasicului printre clasici, maestrului printre colegi” André Kertész.

Nimic nu e banal, ochiul invizibil a ştiut să surprindă şi să transmită  „plăcerea intimă a cititului” în cele mai desfătătoare cadre-ipostaze. Panotarea, iluminarea, ca şi spaţiul amplu pun foarte bine în valoare imaginile.

Mai sunt 3 zile de expoziţie, interval orar 10.00 – 18.00, Palatul Parlamentului, aripa E4, intrarea prin Calea 13 septembrie, autobuze 136, 385. Să aveţi la voi acte care dovedesc calitatea de student, artist sau pensionar pentru a beneficia de intrare liberă.

Impecabil demersul curatorial.

„Fie ca se afla intr-o gradina, autobuz, o cafenea, o biblioteca sau un salon, pe o terasa sau în pat, la scoala sau la razboi, în picioare, asezat sau culcat, cititorul este peste tot: într-un alt univers si într-un timp care nu este cel prezent. El se afla în interiorul lecturii sale, în gândurile sale, în ceea ce afla, în ceea ce simte, într-o alta lume, reala sau imaginara.

Acest decalaj spatial si temporar, afectiv si spiritual a fost fotografiat de André Kertész, cu întelegerea initiatului. A facut-o cu blândete, fara sa interfereze sau sa perturbe cititorul pe care-l cunostea atât de bine. Astfel, si noi, datorita lui, împartasim placerea intima de a citi si de a vedea imagini. De a fi informati, de a sti, de a gusta cuvintele, de a calatori, de a ne simti legati de necunoscut sau de prieteni, de a aprecia emotiile, sentimentele inedite, de a descoperi noutatea.

Această plăcere încercată de Kertesz ne-a fost dăruită şi nouă prin fotografiile care exprimă şi transmit atât de mult celui care ştie să citească cu inima, atât imagini cât şi texte.”

ER. I am talking about an outstanding photo exhibition taking place at present at the National Museum of Contemporary Art in Bucharest. André Kertész, the master of photography is talking about „l’intime plaisir de lire”

„Be they in a garden, on a bus, in a cafe, a library or a lobby, on a terrace or in bed, at school or at war, standing, sitting or lying down, readers are everywhere: in a different universe and in a time which is not the present. They are within their reading matter, their thoughts, within what they find out, what they feel; they are in another world, real or imaginary.

This spatial, temporal, affective and spiritual disparity has been photographed by André Kertész with the inside knowledge of the initiated spirit. He has done it gently, without interfering with, or perturbing the reader whom he knows so well. Thus we too, thanks to him, share the intimate joy of reading and seeing images. Of being informed, of knowing, of relishing words, of travelling, of feeling connected with strangers or friends, of appreciating original emotions and feelings, of discovering novelty.

This pleasure experimented by André Kertész was offered to us through the photographs which express and transmit so much to the one who knows to read with the heart both images and textes.”

www.mnac.ro

Some photos of the exhibition you can see here, but contemplating them in a gallery I can assure you is more satisfying.

Anunțuri

Aprilie 28, 2011

Paştile 2011

Posted in Capo d'opere, Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , la 6:11 pm de adria74

Let all mortal flesh keep silence

uploaded by GreekOrthodox

„Let all mortal flesh keep silence,
And with fear and trembling stand;
Ponder nothing earthly minded,
For with blessing in His hand,
Christ our God to earth descendeth,
Our full homage to demand.

King of kings, yet born of Mary,
As of old on earth He stood,
Lord of lords, in human vesture,
In the body and the blood;
He will give to all the faithful
His own self for heavenly food.

Rank on rank the host of heaven
Spreads its vanguard on the way,
As the Light of light descendeth
From the realms of endless day,
That the powers of hell may vanish
As the darkness clears away.

At His feet the six winged seraph,
Cherubim with sleepless eye,
Veil their faces to the presence,
As with ceaseless voice they cry:
Alleluia, Alleluia
Alleluia, Lord Most High!”

Glory – Estonian Philharmonic Chamber Choir

uploaded by Pudersepp

+ Anastaseos + imera +/The Day of the Ressurection

uploaded by sedevacantisme

Θ Kanon Anastaseos – Greek Orthodox Byzantine Chant

uploaded by johnvfc

It is the day of Ressurection & The Angel Cried (Anastaseos Imera & Aggelos Evoa)-Valaam Monastery (chanted in greek)

uploaded by vagos2006

The Christ is risen from the dead-monastery of Vatopaidi, mount Athos, Greece

uploaded by costis74

Hristos a înviat! – înseamnă că, cu adevărat, este Dumnezeu.
Hristos a înviat! – înseamnă că, cu adevărat, este o lume
cerească, lumea cea adevărată şi fără de moarte.
Hristos a înviat! – înseamnă că viaţa este mai tare decât moartea.
Hristos a înviat! – înseamnă că răul este mai slab decât binele.
Hristos a înviat! – înseamnă că toate bunele nădejdi ale omenirii
s’au îndreptăţit. Hristos a înviat! – înseamnă că toate problemele
vieţii s’au dezlegat pe deplin.
S’au dezlegat toate problemele vieţii, s’au descoperit tainele cele mai
de seamă şi mai chinuitoare, s’au sfărâmat lanţurile întunericului şi
ale întristării, fiindcă Hristos a înviat!

Sfântul Nicolae Velimirovici, Episcopul Ohridei şi Jicei-GÂNDURI DESPRE BINE ŞI RĂU, Editura Predania, 2009

 

Aprilie 15, 2011

Arta japoneză-Tomoko Sato, editura Vellant -r

Posted in Capo d'opere tagged , la 9:11 pm de adria74

„Cu pliscul adânc înfipt în învelişul scoicii, /Becaţa nu poate a se desprinde, zburând în apusul tomnatic.”

Yadoya no Meshimori

 

Cucerită de seria , cu adevărat, de „artă în detalii” a editurii Vellant. Sunt patru volume documentate, structurate similar şi o concepţie grafică unitară, inovatoare şi admirabilă, care explorează Arhitectura modernă, Suprarealismul, Impresionismul şi arta japoneză în câte douăzeci de lucrări-construcţii reprezentative, perfecte pentru bucurarea sufletului sensibil, interesat, în general, de frumos. De bună seamă primul lucru pe care îl observi atunci când iei cartea la răsfoit este calitatea extrem de bună a hârtiei şi reproducerilor, precum şi decupajele inedite, ludice, care fac subiectul încă şi mai captivant.

Mă voi opri în câteva rânduri asupra volumului de artă japoneză, a cărui autoare este Tomoko Sato, care a studiat istoria artei în Anglia şi interferenţele culturale dintre Japonia şi Occident. După cum se va vedea, câteva asemenea notificări punctuale sunt exemplificate în carte. Aşa de pildă aflăm că tehnicile artei vestice au pătruns în Japonia odată cu răspândirea creştinismului, Katsushika Hokusai a preluat perspectiva occidentală şi cunoştinţele despre anatomia umană, Kitagawa Utamaro a fost numit un „Watteau al japonezilor” şi , pe de altă parte W.B.Yeats a fost influenţat de piesele Noh, Gustav Klimt a fost inspirat de opera lui Ogata Korin şi mai binecunoscută este influenţa japoneză în arta lui Van Gogh, ca şi pentru Gallé, Debussy sau Rilke.

Creaţiile selectate pentru ilustrarea artelor vizuale din perioada Edo (1615 – 1867) sunt din cele mai diverse:paravane, ceramică, rulouri, broderii, stampe , din diverse muzee ale lumii. Este o încântare să le priveşti, afli câte ceva despre contextul istoric, iar analiza mai amănunţită-în text,detalii de imagine, paletă de culori-îţi descoperă cu uimire frumuseţea din detalii pe care le-ai fi trecut cu vederea.

Eşti purtat printr-o mulţime de domenii: teatru, poveşti tradiţionale, istorie politică, religie; găseşti desigur câţiva termeni specifici de artă japoneză mai mult sau mai puţin consacraţi, unii plini de farmec, precum: “makura”-aluzie poetică, “uta”-poezie scurtă, “uki-e”-picturi plutitoare, “warai-e”-imagini ale râsului, efectul bokashi-gradaţia. Universul cromatic e şi el plin de frumuseţe-paletele sunt analizate. Mi-au rămas în minte pământiul de fond al “Priveliştilor şi siluetelor chinezeşti” a lui Nagasawa Rosetsu şi petele spontane de vopsea roşie care dau naştere florilor de prun de pe kimono-ul lui Sakai Hoitsu.

Sunt câteva lucrări celebre, precum “Marele val” sau “Aversă pe marele pod”, cu o minuţiozitate în explicarea detaliilor şi informaţii noi.

E şi o lume a florilor:cireş, prun, toporaşi, irişi, păpădie,ramuri de nandina. O lume poetică şi pe alocuri nu lipsită umor în alegerea subiectelor şi a titlurilor: păsări domestice, “Lumea colorată a fiinţelor vii”, “O ploaie neaşteptată”, “Poveştile lunii şi ale ploii”, “Poezia vieţii cotidiene”. O lume de tăcere, umilinţă, dragoste-dar şi desfrâu-, rafinament, simplitate, sensibilitate, frumuseţe, exil. Merită incursiunea. *****

ER. This is a little personal review of the volume Japanese Art:Art in detail by Tomoko Sato ©2008 by Ivy Press Limited, edited in Romania by Vellant publishing house.

 

 

Ianuarie 15, 2011

Comentariu la Renouveau, S.Mallarmé-Gaston Bachelard

Posted in Capo d'opere tagged , , , la 7:50 pm de adria74

[…]-În sufletul poetului, fiinţa însăşi creşte şi scade, se deschide şi se închide, coboară şi urcă-coboară adânc pentru a simţi, încet, un elan voit ingenuu care nu datorează nimic forţelor pământului.

II

Putem face sensibilă această dualitate extraordinară a mişcărilor examinând dinamic câteva versuri din sonetul neregulat ‚Renouveau’:

‚Puis je tombe énervé de parfums d’arbres, las.

Et creusant de ma face une fosse à mon rêve,

Mordant la terre chaude où poussent les lilas,

 

J’attends, en m’abâmant, que mon ennui s’élève…’

(În traducerea lui Şerban Foarţă: ‚Şi cad, răpus de-atâtea arome mult prea tari, /Iar visului săpându-i cu propria-mi faţă groapa, /Muşcând din brazda caldă sub lilieci amari, // Mă-ntreb dacă plictisul o să-şi retragă apa…’-Stéphane Mallarmé, Desprimăvărare, în ‚Album de versuri’, Institutul european, Iaşi, 2002, p.49, n.tr.)

Trei versuri şi jumătate încărcate de mişcare pentru a căuta, în final, impulsul unui plictis la urma urmei fără cauze contingente! Să conturăm uşor acest itinerar de coborâre. Trebuie mai întâi să lăsăm să se epuizeze fenomenele iritării noastre pentru a descoperi un fenomen mai profund al dezgustului nostru. Trebuie apoi să acceptăm mişcarea greutăţii noastre, apoi să lucrăm la destinul nostru de apăsare terestră săpând cu gura abisul subteran al viselor noastre. După această lungă şi lentă cădere, după această cădere prolixă, minuţioasă, voit totală, vom simţi inducţia mişcării inverse. Atunci plictisul se înalţă, plictisul ne înalţă. Plictisul dialectizat dinamic îşi relevă rostul.

Doamna Deborah Aish, într-un studiu altfel plin de fineţe (Deborah Amelia Kirk Aish, La métaphore dans l’œuvre de Stéphane Mallarmé, Paris, 1938, p.44), vede în aceste patru versuri o opoziţie între „ideile” de cufundare şi înălţare. Pentru domnia-sa, este vorba de două construcţii paralele, una „susţinută de cuvintele ‚tombe’, ‚creusant’, ‚fosse’, ‚terre’, ‚m’abîmant’ ; cea de-a doua, mai puţin dezvoltată, vine în contrast: ‚rêve’, ‚poussent’, ‚s’élève’ ”. Pentru a trasa bine paralelismul ideilor contrarii, doamna Aish, urmând în privinţa aceasta prejudecata obişnuită, pune automat visul la nivelul unei ‚înălţări’. Ca şi cum n-ar exista vise ale vieţilor subpământene, vise care sapă! Domnia-sa ignoră, de asemenea, unul dintre versurile cele mai terestre, cele mai baudelairiene ale lui Mallarmé:

‚ Et creusant de ma face une fosse à mon rêve.’

Insensibilă la mişcarea dinamică, nu include în paralela ideilor imaginea ‚muşcăturii’. Imagine care are totuşi o singură materie: elementul terestru al lucrurilor, imagine care are totuşi o singură mişcare:coborârea. Dacă nu cumva e vreun muscar, fiinţa care muşcă îşi pleacă voit chipul spre pământ, asupra prăzii sale. „A muşca din brazda caldă”, cum visează Mallarmé, înseamnă a găsi în acelaşă timp ontologia dinamică a muşcăturii şi ontologia terestră a prăzii.

Nu trebuie, credem, să ajungem cu demonstraţia până la ‚creştere’, urmând lecţiile unui geotropism al imaginaţiei. Nu este de la sine înţeles că tot ce creşte se ridică, fie şi acest liliac de aprilie. Şi când te gândeşti că primăvara mallarméană este înainte de toate o nostalgie a iernii lucide, te simţi înclinat să visezi că această ‚creştere’ este încă subpământeană, că are o  viaţă de rădăcină. Încă nu i-a venit vremea să se înalţe. Încă trebuie să ‚aştepte’ şi iar să aştepte în adânc, mai mult, să aştepte adâncindu-se. Mişcarea iniţială a poemului durează până la al doilea hemistih al celui de-al patrulea vers. Analiza ‚mişcărilor’ e revelatoare. Analiza ‚ideilor’ e înşelătoare.

În această aşteptare, fiinţa adâncită îşi va găsi adevărata substanţă, substanţa calmă. Substanţa fiinţei aduse la conştiinţa poetică va fi, la Mallarmé, plictisul, calmul plictis, plictisul pur detaşat de griji şi enervare, „plictis drag mie”(L’Azur, Azurul). Iar acest plictis, în fidelitatea lui substanţială, se va dovedi o realitate dinamică, o conştiinţă blândă de a pluti şi a urca deasupra tentaţiilor unei lumi greoaie.

Astfel poetul ne face să trăim dialectica dinamică a greutăţii şi a plictisului, el ne oferă greutatea şi plictisul ca nişte ‚contrarii’ dinamice, contrarii pe care simpla psihologie a pasiunilor obişnuite le-ar lua drept sinonime. Poezia ne-a sensibilizat dinamic. Poezia, mai fin emoţionantă decât morala, mai fin perspicace decât inteligenţa cea mai intuitivă, ne poartă în punctul central, unde greutatea şi plictisul, schimbându-şi valoarea dinamică, fac fiinţa să freamăte. Aici plictisul nu mai este o sămânţă obscură, aici plictisul capătă tulpină. Ca toate forţele frumoase şi simple, are avânt. Va produce o mare floare rece şi goală, o floare frumoasă fără ostentaţie, vreun nufăr alb, poezie pură înălţată din eleştee letheene în sufletul mallarméean(din l’Azur: ‚Et toi, sors des étangs léthéens […]/ Cher Ennui…’, iar în traducerea lui Şerban Foarţă: ‚Iar tu, Plictis, drag mie, te’nalţă, ca din Lethe, /Din iazuri…’ , n.tr.)

Dialectica dinamică a reveriei mallarméene, în

Gaston BACHELARD, Dreptul de a visa, Editura Univers, 2009

http://www.edituraunivers.ro/Products/102-dreptul-de-a-visa.aspx

Octombrie 18, 2010

Răzvan Mazilu.Oglinzi/Mirrors.lansare-spectacol

Posted in Capo d'opere, Evenimente tagged , , , , , la 11:48 am de adria74

Sunt semne că totul contribuie la un spectacol-invitaţie la frumos, artă şi nobleţe câteva ore de-aici-încolo, pe scena teatrului Odeon(Bucureşti), chemarea fiind deschisă şi necondiţionată de un preţ pentru un bilet de intrare.

Ora 7 seara, o echipă, suflete-trupuri-personalităţi care s-au pus în slujba artei vă aşteaptă la lansarea primului album de fotografie de dans contemporan din România, reflectare a şapte spectacole marca Răzvan Mazilu din anii 2004-2009, adică Portretul lui Dorian Gray, Un tango mas, Simfonia Fantastică, Block Bach, Urban Kiss, Umbre de lumină sau Remember. Se cheamă „Oglinzi”, este o ediţie bilingvă, româno-engleză, apărută la Editura Vellant, căci e vorba şi de text, anume evocări ale artistului de către Alex. Leo Şerban, Maia Morgenstern, Gigi Căciuleanu, Alexandru Dabija, Ioan Tugearu, Philippe Tréhet şi Adriana Babeţi .

Fondurile obţinute din vânzarea acestui album merg să susţină în continuare tineri dansatori talentaţi, prin Fundaţia perfoRM.  

This evening in Bucharest, will take place the official releasing of the first bilingual album (Romanian-English) of contemporary dance photography in Romania, reflection of seven performances of Razvan Mazilu, choreographer and dancer of great talent, who has gained the reputation as the ” aristocrat of dance. ” Album pages include evocations of famous artists and friends of the protagonist. Funds from the sale of the album “Oglinzi / Mirrors” will be donated to young talented dancers, supported by Razvan still a few years ago. The album appeared at Vellant Publishing House (editura Vellant).

See him performing in „Block Bach”, became in love with his art, do a present to yourself by buying the album, this way you will have the possibility to help young talents:

You can order the album at comenzi@vellant.ro .

Pagina următoare

%d blogeri au apreciat asta: