septembrie 6, 2018

Steven Carter,Julia Sokol: Bărbați care nu pot iubi

Posted in recenzie tagged , , , , , , la 1:37 pm de adria74

Cartea face parte din colecția ”Familia” a editurii Philobia. Este o carte care explorează 118809808-0problematica bărbaților care nu se pot angaja într-o relație armonioasă pe termen lung. Să spunem de la bun început că este un bestseller New York Times, adică printre cele mai vândute cărți în Statele Unite ale Americii.

Steven A.Carter a ”brevetat” expresia ”commitmentphobia”, teama, frica de angajamente în 1987, data apariției cărții peste ocean. El este dealtfel o recunoscută autoritate în materie de angajamente, frica de angajamente, tulburări de atașament și tulburarea de personalitate narcisistică.

”Commitmentphobia” este subiectul principal al cărții de față. Autorii mărturisesc că inițial titul ales era sindromul Houdini. De ce? Pentru că era specific bărbaților care fac o cucerire, uneori chiar după o curte asiduă, dar pur și simplu dispar din peisaj de îndată ce relația amenință să devină serioasă, provocând grave tulburări partenerei; pleacă, dispar întocmai ca celebrul iluzionist.

Se spune că acești bărbați suferă de o fobie reală simptomatică și necesită ajutorul unui specialist în tratarea fobiilor. Această teamă, anxietate are legătură cu claustrofobia, căsnicia echivalând cu capcana supremă.

Ideea în sine de a face o cucerire, apoi de a transmite mesaje duble, de a avea comportamente contradictorii (chiar limbajul corporal trădându-i) și în final de a fugi pur și simplu contravine bunului-simț. Se precizează că acești bărbați nu sunt misogini.

Femeia va suferi de pe urma relației cu un asemenea bărbat care nu se poate angaja și chiar va avea nevoie ea însăși de terapie pentru a-l uita și a scăpa de traumele emoționale produse de el.

Sunt prezentate nenumărate povești de viață exemplificatoare, discuții, interviuri, atât cu bărbați, cât și cu femei. Femeia este sfătuită să identifice problema și să renunțe la relația cu acest tip de bărbat nerealist și sunt chiar recomandări pentru fiecare etapă a relației, care urmează un tipar asemănător. Sfaturile sunt: să-l tempereze, să afle despre relațiile lui, să fie reținută, să nu se vândă ieftin și rapid, să nu se lase dusă de val, să nu-i acorde importanță prea mare în etapa de început a relației, să stea de vorbă și să se asigure că vorbesc aceeași limbă, să evalueze ce se petrece, să se distanțeze pentru a privi din perspectivă și să-și mențină independența, să nu-și facă obsesii din a se gândi la el sau să se autoînvinovățească, căci problema este a bărbatului și să recurgă la terapie de cuplu.

Cartea a fost tradusă în 28 de limbi și a câștigat și mai multă popularitate prin aparițiile în filme precum : ”When Harry Met Sally”, ”The Mexican” sau ”The Ugly Truth”.

Eu obișnuiesc să mai dau și alte recomandări de lectură. Iată câteva: ”He’s scared, she’s scared”-Steven Carter, ”Women who love too much”-Robin Norwood, ”Mr.Unavailable and the Fallback Girl”-Natalie Lue, ”Bărbatul care n-a mai sunat”-Rosie Walsh, ”Bărbați care urăsc femeile”-Stieg Larsson. Lecturi foarte folositoare pentru cei care vor să aibă relații împlinite.

În final, împreună cu editura Philobia, vă invit la un concurs. Puteți câștiga cartea dacă comentați această postare. Spuneți de ce vă doriți acestă carte. Câștigătorul va fi desemnat prin tragere la sorți în data de 14 septembrie.

Vă mulțumesc și vă doresc ca de obicei lecturi plăcute.

iunie 14, 2018

Frederic Lenoir: Invata sa te bucuri

Posted in recenzie tagged , , , , la 8:41 am de adria74

1250489 Am început lectura cărții într-un mediu propice, ascultând Radio România Muzical. Acorduri de Mendelssohn, Walton, Ceaikovski, Bach, Mozart, Brahms, Gershwin, Bernstein, Faure, Debussy sau Chopin. De altfel si Frederic Lenoir face o apologie a acesteia:

Experiența muzicii este de tip cosmic, chiar mistic, într-atât de capabilă este ea să ne scoată din ego-ul nostru, din sentimentul nostru de individualitate, și să ne lărgească universul.

Cartea face parte după cum am observat dintr-un trend în care s-ar mai înscrie, spre exemplu: Mica enciclopedie Hygge-rețeta daneză a fericirii, Dominique Loreau: Fericirea traieste in spatii mici, Liane Moriarty: Am uitat să fim fericiți, Yongey Mingyur Rinpoche și Eric Swanson: Bucuria de a trăi-descifrarea secretului și a științei fericirii , Osho: Bucuria – Fericirea care vine din interior. Deci o sumedenie de lecturi.

Frederic Lenoir este filozof, scriitor, sociolog, istoric al religiilor, ecologist. Născut în 1962 în Madagascar. Cărțile sale de popularizare a filozofiei sunt best-seller-uri; au fost traduse în engleză, italiană, arabă, spaniolă, croată. În română au mai apărut: Doamne, de ce? (2006, Humanitas) – cartea scrisă împreună cu abatele Pierre și Însănătoșirea lumii ( 2014, Sapientia).

”Învață să te bucuri” ( în original ”La puissance de la joie”, 2015, Fayard) a apărut în 2017 la editura Philobia. Este o carte despre cultivarea bucuriei, ”o emoție mai profundă decât plăcerea, mai concretă decât fericirea”, esențială în gîndirea taoistă și creștină, dar rar dezbătută de filosofi. Totuși sunt numeroase trimiteri la Aristotel, Platon, Epicur, Plotin,  Pierre Rabhi, Spinoza, Nietzsche, Bergson,Kant, Montaigne, Buddha, Lao Tzu, Chuang Tzu, Zhuang Zhou, Confucius, Khalil Gibran, Nicolas Go, Swami Prajnanpad, Clement Rosset, Lytta Basset, Martin Steffens.

Și cum o putem cultiva? Prin ”armonie”, ”sobrietate fericită” ( ”less is more” ), trezvie, acceptarea vieții pe deplin ( ”amor fati”, ”iubirea de destin”), eliberare, comuniune (”philia”, ”agape”) . Capitolul al 3-lea este dedicat câtorva atitudini care ne înlesnesc climatul favorabil apariției bucuriei: atenția, meditația (”mindfulness”), încrederea și deschiderea sufletească, bunăvoința, gratuitatea, recunoștința, perseverența în efort, detașarea, satisfacția trupească.

lex_f16_151115_b_0784

Se spune că francezii sunt printre cei mai nefericiți europeni, iar autorul insistă că s-a pierdut simțământul bucuriei care există în țări sărace pe care le-a vizitat. Este și ideea lui Montaigne:

Am văzut la vremea mea sute de meșteșugari, sute de plugari, mai înțelepți și mai fericiți decât rectorii universităților, și cu care mi-ar plăcea mai mult să semăn.

Coperta ediției este deosebit de frumoasă, cu o imagine de Anna Poguliaeva și este concepută de Cătălin Furtună.

Îl puteți urmări pe Frederic Lenoir și pe canalul Youtube într-o serie de conferințe și interviuri. Menționez doar unul.

O lectură plăcută și care deschide spiritul.

 

 

 

 

 

%d blogeri au apreciat: