Iulie 8, 2011

Schimburi de carte ortodoxă 8-9 iulie

Posted in Evenimente, Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , , la 3:32 am de adria74

Pornind de la o idee bookblog.ro , din 2009 s-au iniţiat, prin asociaţia tinerilor ortodocşi Orthograffiti,  şi întâlniri să zicem restrânse la sfera ortodoxiei în care se discută tot despre cărţi, fapte şi lucruri care ne-au impresionat, prilej de a exprima prea-plinul sufletesc, dar şi de a afla, a dezbate, a lega prietenii. Râmnicul nu este până acum pe harta niciuneia dintre acţiuni, însă vreau să anunţ programul pentru oraşele active zilele acestea, adică Târgu-Jiu, Constanţa, Bucureşti şi Baia-Mare. La ultimele pusesem şi eu la cale să fiu prezentă oarecum şi  măcar prin corespondenţă de data aceasta, dar pare-se că serviciul de curierat nu a fost în favoarea mea. Afişele au toate informaţiile de care aveţi nevoie:

Cum se ajunge la biserica-gazdă din Bucureşti?Biserica Sf. Daniil Sihastrul (Str. Covasna nr. 23-25, Sector 4- Metroul pana la Statia Brancoveanu de acolo masina 116 sau 141 pana la statia Lamotesti)

ER.There is a Book Exchange coordinated by teams -of a cultural blog and of an orthodox youth association– taking place  these days in Romania. But there are meetings also abroad, organised by romanians, you may want to check their facebook page (for the general subject matter).

Aprilie 28, 2011

Paştile 2011

Posted in Capo d'opere, Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , la 6:11 pm de adria74

Let all mortal flesh keep silence

uploaded by GreekOrthodox

„Let all mortal flesh keep silence,
And with fear and trembling stand;
Ponder nothing earthly minded,
For with blessing in His hand,
Christ our God to earth descendeth,
Our full homage to demand.

King of kings, yet born of Mary,
As of old on earth He stood,
Lord of lords, in human vesture,
In the body and the blood;
He will give to all the faithful
His own self for heavenly food.

Rank on rank the host of heaven
Spreads its vanguard on the way,
As the Light of light descendeth
From the realms of endless day,
That the powers of hell may vanish
As the darkness clears away.

At His feet the six winged seraph,
Cherubim with sleepless eye,
Veil their faces to the presence,
As with ceaseless voice they cry:
Alleluia, Alleluia
Alleluia, Lord Most High!”

Glory – Estonian Philharmonic Chamber Choir

uploaded by Pudersepp

+ Anastaseos + imera +/The Day of the Ressurection

uploaded by sedevacantisme

Θ Kanon Anastaseos – Greek Orthodox Byzantine Chant

uploaded by johnvfc

It is the day of Ressurection & The Angel Cried (Anastaseos Imera & Aggelos Evoa)-Valaam Monastery (chanted in greek)

uploaded by vagos2006

The Christ is risen from the dead-monastery of Vatopaidi, mount Athos, Greece

uploaded by costis74

Hristos a înviat! – înseamnă că, cu adevărat, este Dumnezeu.
Hristos a înviat! – înseamnă că, cu adevărat, este o lume
cerească, lumea cea adevărată şi fără de moarte.
Hristos a înviat! – înseamnă că viaţa este mai tare decât moartea.
Hristos a înviat! – înseamnă că răul este mai slab decât binele.
Hristos a înviat! – înseamnă că toate bunele nădejdi ale omenirii
s’au îndreptăţit. Hristos a înviat! – înseamnă că toate problemele
vieţii s’au dezlegat pe deplin.
S’au dezlegat toate problemele vieţii, s’au descoperit tainele cele mai
de seamă şi mai chinuitoare, s’au sfărâmat lanţurile întunericului şi
ale întristării, fiindcă Hristos a înviat!

Sfântul Nicolae Velimirovici, Episcopul Ohridei şi Jicei-GÂNDURI DESPRE BINE ŞI RĂU, Editura Predania, 2009

 

Iunie 9, 2010

O povară prea grea/A too heavy burden-Neagu Djuvara

Posted in Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , la 9:24 pm de adria74

El nu fusese niciodată  limbut ca mine, dar acum îl găseam chiar taciturn. De unde m-aş fi aşteptat să fie nerăbdător să-mi povestească câte trăise în acei douăzeci şi trei de ani, lui nu-i venea să vorbească. Când s-au îngrămădit în sufletul tău prea multe, o prea grea povară, parcă nu mai poate ieşi. Parcă în silă îi scoteam mărturisiri, amănunte, amintiri. Chiar după ani, când voi izbuti să-l aduc lângă mine, la Niamey, va rămâne multă vreme închis. Îi vor trebui ani de zile de trăire în libertate până când să răbufnească deschis toată ciuda. Toată amărăciunea, indignarea, suferinţa, exasperarea acumulate în douăzeci şi nouă de ani. De-abia atunci au izbucnit cu furie, multe detalii revenind repetitive, pesemne cele mai revelatoare, ale celor mai stridente imbecilităţi; sau cele care-l siliseră la cea mai mare umilinţă îndurată în tăcere, în mânie reţinută acum reveneau la suprafaţă cu aceeaşi acreală, dar barem cu un fel de uşurare de a o putea împărtăşi cu altul.

Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie(1948-1990), editura Humanitas, p.291

(După 23 de ani , Neagu Djuvara, consilier diplomatic în Niger, îşi reîntâlneşte fratele, medicul Răzvan Djuvara)

 – ♦ –

He was never talkative as me but now I found him very silent. I would expected him to be eager to tell me how much he experienced in those twenty three years, he did not come to speak. When too much bulking in your heart, a too heavy burden, it seems it can not escape. I took  out from him reluctantly  confessions, details, memories. Even after years, when I managed to get him near me at Niamey, he will long remain withdrawn. It will be years of living in freedom until all the grudge will flare up. All bitterness, indignation, pain, exasperation gained in twenty-nine years. It was only then when they erupted with anger, repetitive details aside, apparently the most revealing, of the the most strident silliness; or those who had forced him to the greatest humiliation endured in silence, anger withheld, and now coming out on the surface with the same tartness, but at least with some kind of relief that it can be shared with another.

Neagu Djuvara, Recollections from Exile (1948-1990), Humanitas Publishing House

(After 23 years, Neagu Djuvara, Diplomatic Adviser to the Government of the Republic of Niger, meet again his brother, Dr.Răzvan Djuvara)

◊ my translation

Aprilie 3, 2010

Comoara pocăinţei-Ioan Lindul(3)-2:26

Posted in Rugăciuni şi tâlcuiri la rugăciuni, Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , , la 1:01 pm de adria74

Smerita interpretare a troparelor Marelui Canon al sfântului Andrei Criteanul de către Ioan Lindul, Arhiepiscopul Mirelor(+1796)

Cântarea a doua – Troparul al 26-lea

Uşa Ta să nu mi-o închizi atunci, Doamne, Doamne! Ci să o deschizi mie, celui ce mă pocăiesc către Tine.

Mărturisire smerită dinaintea Domnului nostru Iisus Hristos

Timpul vieţii acesteia este pentru pocăinţă şi mărturisire. Cealaltă viaţă va fi pentru odihnă sau pentru durere. Dincolo, se va închide uşa milostivirii dumnezeieşti şi se va deschide – pentru cei care nu se pocăiesc, fireşte-uşa pedepsei sfinte. Aşadar, să nu trăim în nepăsare, cât mai este timp de pocăinţă, pentru că vremea judecăţii va veni pe neaşteptate, şi atunci ne vom pocăi, dar fără niciun folos. „Ai grijă, omule”, ne spunea Sfântul Vasile cel Mare, „nu te pocăi pentru păcatele tale abia atunci când pocăinţa va fi în zadar”. De aceea, să strigăm din adâncul sufletului către Dumnezeu:

„Doamne, Doamne! Nu închide nicicând uşa milostivirii Tale. Am păcătuit, am greşit şi fără dreptate ne înfăţişăm dinaintea Ta. Nu am ţinut poruncile Tale, ca nişte păcătoşi nevrednici. De aceea nu se va găsi cine să ne apere în ziua înfricoşătoarei Judecăţi.

Doamne, Doamne! Miluieşte-ne pe noi, căci am căzut în mocirla poftelor trupeşti şi ne-am murdărit sufletele.

Doamne, Doamne! Miluieşte-ne pe noi, că ne-am făcut de bunăvoie lemne pentru focul cel veşnic, pocăindu-ne în fiecare zi şi căzând din nou în păcate, ca şi câinele care se întoarce la necurăţia lui.

Doamne, Doamne! Miluieşte-ne, căci faptele, cuvintele şi gândurile murdare ne-au spurcat trupurile şi sufletele, ne-am făcut, din pricina lumii, robi ai plăcerilor şi am urmat voia diavolului.

Doamne, Doamne! Miluieşte-ne, chiar dacă ne-ai miluit până acum de nenumărate ori, iar noi Te-am întristat cu faptele noastre ruşinoase.

Doamne, Doamne! Miluieşte-ne pe noi, care suntem vinovaţi de toată fărădelegea şi suntem vrednici de pedeapsă.

Doamne, Doamne! Miluieşte-ne, chiar dacă ne-am arătat cu totul nevrednici de mila Ta fără margini, căci am nesocotit darurile şi harismele Tale cereşti. Primeşte-ne, dar, acum, când ne întoarcem la Tine. Dă-ne îmbrăţişarea Ta, căci ne rugăm Ţie din toată inima şi cădem în genunchi dinaintea Ta. Pentru că nu vrei moartea păcătosului, pentru care Te-ai deşertat de slava Ta, nici nu chemi la pocăinţă pe cel drept, ci pe cei păcătoşi.

Doamne, Doamne! Am păcătuit, Te-am mâniat şi Te-am amărât. Săraci suntem şi zadarnice strădaniile noastre. Ne-am făcut vase ale diavolului, rănile noastre murdare putrezesc, iar viaţa noastră plină de patimi şi fărădelegi a trecut şi s-a risipit ca fumul.Pe Duhul Sfânt L-am mâhnit nespus de mult şi în ziua Judecăţii nu vom avea scăpare din pricina faptelor noastre. Vrednici suntem să ne chinuim de-a pururea în focul cel veşnic al gheenei.

Nu ne trece, însă, cu vederea, Împăratule a toate şi Doamne, care nu cunoşti răutatea, şi revarsă asupra noastră mila Ta în chip minunat. Îneacă greşelile noastre în marea adâncă a milostivirii Tale. Arată-ne puterea nebiruită a bunătăţii Tale şi ne primeşte pe noi în pocăinţă. Dăruieşte-ne iertarea fărădelegilor şi ne îndreptează de acum înainte spre împlinirea voirii Tale sfinte. Struneşte pornirea cărnii noastre prin frica de Dumnezeu. Luminează ochii noştri întunecaţi, ca să vadă adevărul Tău. Scapă-ne de pornirile viclene, de gândurile zadarnice şi de amintirile ruşinoase. Nu ne lăsa în mâna diavolilor neînduplecaţi, acum, când ne pocăim şi ne mărturisim Ţie. Dăruieşte-ne lacrimi de pocăinţă, ca să ne spălăm prin ele de toată murdăria şi să stăm dinaintea Ta neîntinaţi. Ţie ne rugăm, iubitorule de oameni şi multmilostive Doamne. Auzi-ne pe noi, păcătoşii, care din adâncul inimii chemăm bunătatea Ta, cu rugăciunile Preacuratei Doamne Născătoare de Dumnezeu, ale purtătorului de Dumnezeu, părintelui nostru Andrei Ierusalimiteanul, Arhiepiscopul Cretei, şi ale tuturor sfinţilor care din veac Ţi-au plăcut. Amin.”

Comoara pocăinţei, Editura Egumeniţa, Galaţi 2005

În imagine: icoana Anastasis (a Pogorârii la iad sau a Învierii), sec. XI, Muzeul diecezan din Bari

ER: This is a meditation on the Great Canon of Saint Andrew of Crete, known as the Canon of Repetance, which is sung during Great Lent. Anastasis icon (Christ’s Descent into Hell, The Resurrection), XIth c., Diocesan Museum in Bari

Martie 30, 2010

Comoara pocăinţei-Ioan Lindul(2)-2:6

Posted in Rugăciuni şi tâlcuiri la rugăciuni, Sfaturi duhovniceşti . Cuvinte de folos tagged , , , , , , la 7:20 pm de adria74

Smerita interpretare a troparelor Marelui Canon al sfântului Andrei Criteanul de către Ioan Lindul, Arhiepiscopul Mirelor(+1796)

Cântarea a doua – Troparul al 6-lea

Întunecatu-mi-am frumuseţea sufletului cu plăcerile poftelor, şi cu totul toată mintea ţărână mi-am făcut.

Sufletul nostru izbăvit de patimi şi îmbrăcat în veşmântul harului sfânt este cea mai frumoasă şi mai minunată zidire a lui Dumnezeu. Sufletul păcătos şi golit de harul sfânt este mai urât chiar şi decât diavolii

Nici cerul nu are printre comorile sale, nici pământul nu ţine în îmbrăţişarea sa ceva mai frumos decât sufletul raţional al omului, care este îmbrăcat în haina prealuminoasă a harului necreat, pe care a croit-o Dumnezeu. Cu cât este soarele mai luminos decât toate celelalte stele de pe cer, cu atât este şi sufletul omenesc, în care sălăşluieşte Sfânta Treime, mai frumos decât toate fiinţele nevăzute. De aceea, nici cerul, cu toate frumuseţile sale, nici pământul plin de comori nu cântăresc cât sufletul unui om. Ce-i foloseşte omului, spune Domnul, să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său? (Marcu 8, 36-37).

Sufletul este creaţia care oglindeşte cel mai bine înţelepciunea preaînaltului Dumnezeu. El este icoana vie şi preaminunată a Sfintei Treimi, zugrăvită cu prealuminoasele culori ale luminii sfinte. Sufletul este ca cerul, iar mintea este ca soarele, înţelegerea este ca luna, iar gândurile cele bune sunt ca preafrumoasele stele. Aceasta este Biserica nefăcută de mână omenească, în care sălăşluiesc Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Sufletul este palatul măreţ şi prealuminat al Împăratului ceresc, tronul nepreţuit şi preaîmpodobit, unde şade Domnul a toate, tezaurul virtuţilor Duhului Sfânt şi mireasa preafrumoasă pe care o doreşte Mirele Hristos. Fără a mai lungi vorba, putem spune că sufletul omului este cea mai înaltă şi mai de preţ lucrare a lui Dumnezeu.

Ca un Domn preaînţelept, atotputernic şi preabun, atunci când a creat sufletul, Dumnezeu a pus în el toată înţelepciunea, puterea şi bunătatea Sa, dorind ca el să fie cununa tuturor făpturilor sale văzute şi nevăzute şi dovadă de netăgăduit a iubirii Sale nesfârşite şi a tuturor trăsăturilor Sale sfinte. De aceea, Dumnezeu a zidit sufletul omului la sfârşitul creaţiei, ca pe o icoană vie şi preaminunată a Plămăditorului lumii. Astfel, înainte de crearea omului, a avut loc, am putea spune, „consfătuirea” celor trei Persoane ale Sfintei Treimi. Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt lucrează şi iau hotărâri împreună. Şi a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră”(Facerea 1, 26). Acest lucru nu s-a întâmplat şi atunci când au fost create puterile cereşti, adică sfinţii îngeri, ci numai la crearea sufletului raţional şi nemuritor al omului, care se deosebeşte prin măreţie şi prin cinstirea de care se bucură.

Bine am spus la început că nici pe pământ, nici în cer nu există lucru mai de preţ, mai frumos şi mai minunat decât sufletul omenesc care Îl iubeşte pe Dumnezeu, care se supune poruncilor Sale şi este izbăvit de patimi, căci în el sălăşluieşte Preasfânta Treime, aşa cum ne-a încredinţat Iisus: „Dacă mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el” (Ioan 14,23).

Dar sufletul, care este atât de frumos, atât de preţios şi de minunat, atunci când cade în patimile plăcerii trupeşti, când se lasă în voia lucrurilor lumeşti şi a zădărniciei acestei vieţi, se dezgoleşte de harul sfânt şi ajunge, nefericitul, la o asemenea urâţenie, încât mai degrabă aş vedea pentru o mie de ani chipurile înfricoşate ale diavolilor decât un singur ceas chipul acestui suflet.

Şi ca să nu credeţi că exagerez, vă voi spune următorul lucru: înainte să piardă harul sfânt şi să cadă din ceruri, diavolul şi demonii săi erau îngeri preafrumoşi şi preadulci ai lui Dumnezeu. După căderea lor, din îngeri au ajuns atât de urâţi şi de sălbatici, încât până şi apropierea de oamenii osândiţi pentru păcatele lor este pentru aceştia un adevărat iad, o durere nespusă. Dacă diavolii, care au fost la început îngeri preabuni, căzând din harul dumnezeiesc, s-au făcut prearăi şi înfricoşători la chip, cu atât mai mult sufletul omului, care este mai frumos şi decât îngerii, atunci când pierde, prin păcat, veşmântul Duhului Sfânt pe care l-a îmbrăcat la sfântul botez, se face mai îngrozitor, mai sălbatic şi mai respingător chiar şi decât diavolii.

Să ne milostivim, dar, asupra sufletului nostru, prin pocăinţă şi prin mărturisire, înainte să vină moartea. Dacă sufletul ne-a fost murdărit de diavol, sau mai bine zis de patimi iraţionale şi de fapte păcătoase, să îl curăţim noi cu lacrimi fierbinţi de pocăinţă. Dacă frumuseţea icoanei sufletului nostru a dispărut prin faptele noastre viclene, să o reîmprospătăm prin culorile duhovniceşti ale virtuţilor. Dacă gândul ni s-a afundat în noroiul zădărniciei pământeşti, să-l scoatem de acolo şi să-l facem părtaş al moştenirii cereşti, punându-i fără încetare dinainte amintirea morţii, frica iadului veşnic şi dorirea bunătăţilor fericirii viitoare, din care nădăjduim să ne împărtăşim cu harul Hristosului şi Dumnezeului nostru şi cu rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor. Amin.

Comoara pocăinţei, Editura Egumeniţa, Galaţi 2005

Foto: discul ceresc de la Nebra (Saxonia-Anhalt, Germania), probabil cea mai veche reprezentare a cerului descoperită vreodată (1600 î.Hr.)

ER: This is a meditation on the Great Canon of Saint Andrew of Crete, known as the Canon of Repetance, which is sung during Great Lent. In the photo: Nebra (Saxony-Anhalt, Germany) sky disc, the oldest known realistic representation of the cosmos yet found (1600 BC)

Pagina următoare

%d blogeri au apreciat asta: