Mai 24, 2012

FITS.teatru.Sibiu.(6)/din editia 2011

Posted in Evenimente tagged , , la 10:51 pm de adria74

De mâine va începe în Sibiu ediţia 2012.

Pe scurt, din ce s-a mai întâmplat anul trecut, am auzit de nişte girafe pe pietonală, care-şi băgau năsucurile prin magazine – să fi fost copil să le vezi….

Eu am prins un spectacol de jonglerii, the Oskar and Strudel show ت (Austria). De atmosfera în sine am mai pomenit. Am mai auzit acolo muzică bună. It was quite nice.

Traversezi apoi din nou în grabă Piaţa Mare, mai arunci o privire în curtea muzeului de istorie, cobor pe o străduţă nouă ca să ajung la teatrul Gong. Îmi place să descopăr în felul acesta “cotloane” ale burgului….O sală , tineri voluntari drăguţi, de toate naţiile, la fel şi public şi o poveste depănată de o frumuseţe croată (Lipa si, Teno!/Tena, pur şi simplu încântătoare) în acorduri de muzică tradiţională, şi chiar o “întâlnire” în afara scenei cu actorii principali, Sandra Lončarić şi Vjekoslav Jankovic. O piesă scrisă în 1895 de Joseph Kozarac.

videos:

Tena, you are lovely(1), FITS2011

Tena, you are lovely -FITS2011

Am trecut după aceea prin parcul Astra, m-am îndreptat spre sala Thalia, la “Piatra neagră”, o piesă scrisă de un şeic, conducătorul Sharjei(Emiratele Arabe Unite). Actori ai teatrului naţional de acolo. Scop declarat –aflu mai mult din pliant: vorbeşte despre lupta carmaţilor cu califatul abbasid…nu ştiu ce este acolo…sunt mişcări reformiste în societăţile islamice…se vorbeşte despre pericolul extremismului. N-aş putea spune chiar că m-am lămurit. Încotro merge lumea?

Black Stone(1)/FITS2011

Black Stone(2)/FITS 2011

  –ceva poze urmeaza sa adaug….

Rămâne să mai vorbesc despre un spectacol interesant, care se va juca şi mâine ت (azi, 25 mai)…în tramvaiul care duce spre Răşinari ت

Şi încă un lucru: la ieşirea de la piesa arabă, puţin nedumerită, am abordat o voluntară a festivalului. Am stat puţin de vorbă, mi-am aruncat o privire şi pe ecuson, am stat pe gânduri, ar fi putut fi o studentă pe care o cunoscusem doar pe Facebook…lucrurile păreau să se lege…iar răspunsul la e-mail-ul meu care încerca să descoasă iţele a fost afirmativ. Aşadar, ne cunoşteam, nu ne-am dat seama atunci când am schimbat două vorbe faţă în faţă şi ne-am bucurat  de “întâmplare”.

So, have a nice time there, in Sibiu, this year, also.

Şi de nişte soare am mai avea nevoie….nu ne-ar strica….happy times and beautiful people….

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Mai 19, 2012

FITS 2011/iunie 4(4)

Posted in Evenimente tagged , , , , la 9:34 pm de adria74

În câteva zile începe FITS2012, „Crize.Cultura face diferenţa”, iar eu nu am terminat de povestit experienţa mea de-o zi de anul trecut. Merită. O să încerc să o finalizez până la primul gong de anul ăsta-am şi eu o curiozitate, ca totul omul, dacă voi reuşi să fac treaba asta au ba..if I can  ..Back in time…. 2011…să continuăm plimbarea noastră la pas prin Sibiu, în zi de festival (al artelor spectacolului!).  După conferinţa de presă, la doi paşi, în Piaţa mică, te aşteaptă Bookfest Sibiu, cu oferte, prezentări de carte, o mulţime de achiziţii. Prietenii mai vechi (ت  de pe Facebook) îşi vor fi amintind probabil din anul de graţie 2010 şi  de simpatica mascotă Garfield care se plimbă printre standuri şi socializează cu cei mici şi cu cei mari. Cei mai atenţi, fideli şi interesaţi (ت deşi m-aş mira să fie vreunul), ei, da, de atmosfera relaxată de la lansările de carte ( „Cioran şi fascinaţia nebuniei“ + “Angelus”), cu Dan C.Mihăilescu, Denisa Comănescu, Simona Kessler şi Ruxandra Cesereanu în prim-plan. Deşi cu bani puţini, şi-n 2011 am plecat cu sacoşele pline de nu le mai puteam duce. Şi apoi: dă o fugă şi la expoziţia de fotografie din sala pimăriei din Piaţa Mare, unde am găsit şi o supriză frumoasă: cupoane de reducere de 5% la obiectele promoţionale ale festivalului pentru cei care au dat like paginii de Facebook a festivalului (please remmeber I have few for one fan who couldn’t be there…so, write to me). Şi aşa am pornit-o pe străduţele care duc din Piaţa Mare spre sala Thalia, şi din nou Teatrul Naţional, Sala Sindicatelor, şi repede către Facultatea de Litere şi Arte ca să ascult, ca în cadrul unui seminar, ceva despre „Scena occidentală şi reînnoirea ei prin „Orient” ”, o conferinţă susţinută de Zvika Serper (ISR / JPN) şi George Banu (FRA / ROU). Primul, profesor la Universitatea din Tel Aviv, cu specializări în Japonia, a vorbit despre esenţa teatrului japonez (mişcări abstracte şi mimesis), despre stilurile sale: Noh, Kyōgen şi Kabuki. Azi, când am avut de-a face, să spunem aşa, în mare, cu cultura poloneză, îmi dau seama că este puţin dificil să treci de la o cultură la alta, să te adaptezi, e vorba de alte stiluri şi alte stări. Cu atât mai mult cu cât cunoştinţele mele sunt limitate, destul de superficiale. Măcar îmi dau seama că există o adâncime. Aş vrea să vorbesc din perspectiva unui actor de teatru  Noh (chiar dacă, de fapt, femeile nu au voie să joace; există doar măşti feminine-pentru gelozie fiind bunăoară vreo 3). Actorul se pregăteşte timp de 7 luni, există o singură repetiţie şi o singură reprezentaţie, înaintea căreia, pentru o oră sau două, protagonistul nu face altceva decât să stea în linişte absolută, privindu-şi masca. Veţi fi observant şi dumneavoastră că în teatrul japonez nu există discurs….Apoi profesorul Banu a evocat-o pe actriţa Sadayakko,”gheişa care a sedus vestul”,  cea care l-a impresionat şi pe Meyerhold, şi regizori şi teoreticieni occidentali de prestigiu  fascinaţi de atracţia orientului: Brecht, Eisenstein, Grotowski, Eugenio Barba, Paul Claudel, Roland Barthes. Ei, şi s-a vorbit de un pod(cale) al florilor, hanamichi, parte a scenei unde spectatorii pun şi cadouri oferite actorilor. Conferenţiarul israelian a fost încântat de zilele petrecute cu studenţii  la actorie din Sibiu. Tatăl său era originar de undeva de lângă Chisinău, iar mama-poloneză. Am avut parte şi de proiecţii video şi  demonstraţii practice. Pe mâine, aşadar. Vom continua plimbarea.

ER. notes on a day of theatre festival in Sibiu, 2011. Edition 2012 starts in 25th of may.

Aprilie 1, 2012

(3)for FITS 2011, june 4

Posted in Evenimente tagged , , , , , , , , , , la 10:47 am de adria74

În dimineaţa asta(ce sa fac, a luat ceva timp…), puţin despre Claire, Cunningham (Glasgow, Scotland)

Tot la conferinţa de presă. Prezenţă încântătoare, accent adorabil. Să începem cu asta:  video(press conference).

Dansând în cârje (are osteoporoză de la 14 ani), ea vorbeşte despre puterea spiritului care poate pune corpul în mişcare, şi nu oricum, ceea ce face ea, la suprafaţă, pentru spectatori, denotă doar o graţie şi o mobilitate desăvârşită, fără urme de efort încrâncenat. Este multi-premiată; amintesc doar de DaDa (Disability and Deaf Arts) Award for Performance Arts în 2008, „Herald Angels“ la Festivalul Internaţional de teatru de la Edinburgh 2009 (când şi Ofelia Popii, actriţă a teatrului sibian, a primit acest premiu).

Da, vorbeşte despre cum cei fără aceste probleme(şi la ce folos, nu?) pot înrăutăţi starea unei persoane care nu este ca ei, dar care, sincer, arată, prin delicateţe, cum îi poate depăşi; vorbeşte despre propriile sale limite, despre construcţie, descoperire , sens, înţeles, ştergerea unor conotaţii negative.

Spectacolul cu care a fost prezentă la Sibiu are două părţi. Prima este Mobile. Din nou, căutând, afli o mulţime de lucruri noi, interesante. Combină dans, text, elemente aeriene şi sculpturale ; creaţie inspirată de “mobilurile”-sculpturile cinetice ale lui Alexander Calder. Design , mişcare, alegeri, amintiri.

Partea a doua-Evolution-este povestea călătoriei lui Claire către dans.

Mai multe, in documentarul-portret realizat de Sanda Visan (TVR Cultural).

Concurs pe pagina 1

ER: There’s the last part of the press conference, june 4, 2011 of the International Theatre Festival Sibiu, with Claire Cunningham, Mobile/Evolution. Contest with souvenirs prize on page 1:

One day at FITS 2011(1)

 

 

Martie 31, 2012

day @FITS 2011(2)

Posted in Evenimente tagged , , , , la 8:55 pm de adria74

continuare

Markus Meyer, protagonistul one-man show-ului Portretul lui Dorian Gray, vedetă a Burgtheater Vienna (interesantă istorie <Burgtheater Vienna) şi  Barbara Sommer, care semnează dramaturgia spectacolului –la conferinţa de presă moderată de Octavian Saiu, Centrul cultural Habitus, piaţa Mică, Sibiu, 4 iunie 2011

S-a spus că este o montare  tulburătoare, pe care e nevoie să o laşi să se aşeze ca să poţi vorbi despre ea. Nu am văzut spectacolul, era programat în ultima seară a festivalului, însă m-am bucurat să-i cunosc “în carne şi oase” şi să-i aud vorbind despre spectacol pe artizanii săi. Pe măsură ce citesc despre el, regret că nu am fost acolo să-l văd, fie pentru că spectacolul a fost cotat ca unul dintre cele mai bune ale ediţiei, pentru a vedea interacţiunea  dintre personajul de pe scenă şi cele proiectate pe plasme –

 “Ideea îi aparţine lui Bastian Kraft şi este legată de un citat din Oscar Wilde. El spune că cele trei personaje principale din roman ar fi trei faţete ale lui însuşi, poate fi interpretat ca o autobiografie şi aşa a fost înţeles şi de regizor. De aceea, regizorul a avut ideea de a alege un singur actor care să înfăţişeze toate aceste faţete. Punerea în practică a acestei idei este foarte interesantă şi din punct de vedere tehnic. Ideea este ca Markus Meyer să dea viaţă pe scenă live lui Dorian Gray, iar celelalte personaje să fie proiectate pe aproximativ 16 ecrane. El a jucat toate aceste personaje vizibile pe ecrane”(Barbara Sommer) ,

acrobaţiile lui, fie pentru a asculta muzica lui Arthur Fussy.

Este vorba aici de mitul tinereţii şi frumuseţii veşnice, pregnant în zilele noastre, conflict, egoism, psihoză, angoasă.

S-a spus că romanul a fost radicalizat.

“Pentru mine ca actor este întotdeauna frumos şi special când intru în dialog cu mine însumi. Îmi amintesc când am filmat aceste momente şi mă ajută în timp ce joc, pentru că eu nu văd proiecţiile, ci vorbesc tot timpul direct cu publicul” (Markus Meyer).

Conferinţa de presă s-a sfârşit cu un joc de cuvinte antrenant propus de moderator : invitaţii au fost provocaţi să atragă publicul prin 3 cuvinte despre spectacol. Nu le-am prins pe toate, ci doar: “fulminant”, “merită”, “auriu”, “nebun”.

Priviti-i in imagini(cea in care toti sunt joviali e una dintre preferatele mele)

Ascultati-i(scurt fragment) aici (video).

Imagine din spectacol, semnata de renumita Mihaela Marin (sursa: Cotidianul)-puternica impresie vizuala, proportionalitate, calcul, armonie

Nu uitati de concursul de pe pagina 1.

One day at FITS 2011(1)

ER:press conference on  Dorian Gray-Burgtheater Wien at International Theatre Festival Sibiu 2011. june 4.

Markus Meyer, Barbara Sommer

moderator: Ocatavian Saiu

little contest on page 1

Martie 28, 2012

One day at FITS 2011(1)

Posted in Evenimente tagged , , , , , , la 2:10 am de adria74

It’s decided. It has to be today. At last. Pentru că este Ziua Mondială a Teatrului(n.27 martie). A time for what?! Well, let me explain…E foarte târziu, timpul se comprimă din ce în ce mai tare, primele veşti despre FITS 2012 au şi început să se iţească, iar eu am o datorie neîmplinită de la ediţia de anul trecut. Motive ar fi-cristalizarea sentimentelor şi găsirea vorbelor potrivite care să le exprime, întotdeauna mai e ceva de citit s.a.m.d. A trecut atâta timp, iar eu trebuie să mă grăbesc acum. 4 iunie 2011, măcar pentru o zi, în atmosfera festivalului de teatru de la Sibiu. Am fost şi de curând, la intrarea în primăvară, şi drept să spun se simţea lipsa forfotei, veseliei, curiozităţii din zilele festivalului. Îmi place să fac efortul aducerii aminte. Am câteva poze, câteva filmuleţe şi câteva amintiri. Iată , aşa arăta atunci Valea Oltului.

Ireal, nu?! Nu îmi dau seama decât după o notiţă în carnet că trebuie să fi remarcat atunci, pentru prima dată, o bisericuţă veche, în Robeşti. Şi uite câte imagini frumoase pe net: aici, aici, aici . Şi hai, dacă tot sunt la carneţel, frumoasă trebuie să fi fost ghirlanda de trandafiri roz-roşii de prin Călimăneşti, de-am scris-o aici spre rememorare. Dacă te laşi furat de peisaj, îţi atrage atenţia şi Turnul Spart-aici-o poveste…De-acum Sibiu…  Ştiu, fuguţa la teatrul Radu Stanca să-mi ridic badge-ul de blogger acreditat (urmaşilor mei Văcăresti…) şi să nu care cumva să întârzii , da, la conferinţa de presă din minunatul, primitorul centru Habitus. Atât de mulţi actori -în sensul de persoane implicate: dintre organizatori, voluntari, invitaţi, actori, performeri -frumoşi. Ai timp să admiri şi o  expoziţie de fotografie de teatru.

 Hei, am uitat pe când contemplam desenele lui Dan Perjovschi de pe zidul teatrului. Pesemne le-am dat ocol de mai multe ori. Iată numai câteva, savuroase:

Dar să revin la Habitus. Începe conferinţa de presă moderată impecabil de Octavian Saiu. Primul invitat: Yukio Suzuki, tânăr coregraf japonez , ce prezentase cu o seară înainte “Ecoul tăcerii”.

 

Ce-am reţinut eu din discurs? Că a pornit cu dansul de la 0 absolut, căutând un stil propriu. Ce mi-a plăcut? A povestit că la un moment dat nu s-a mai putut mişca, apoi a găsit o mişcare cu sens şi aşa a continuat. Spectacolul vorbeşte despre contrastul dintre intensitatea mişcărilor, sentimentelor şi intensitatea tăcerii şi nemişcării. Contrastul acesta are legătură cu teatrul No, despre care vom vorbi şi mai încolo.  Iar ca mişcare coregrafică, se inspiră din butô, contribuţie originală japoneză la dansul modern, apărut prin anii ‘60 (bu=a dansa, tô=a călca pământul), deşi în sens tradiţional este un dans ritual celebrând recolta, este ciclul naştere-moarte, proces paradoxal de supunere (negare de sine) şi împlinire personală (n. Liberty Parade 2005, DJ Optick & Activ – Surrender :::: unde mă duce gândul…). Deci, acest butô a pornit de la o întrebare: “ce înseamnă dans?”, dansul cunoscut de japonezi prin intermediul europenilor,  iar Yukio Suzuki încearcă şi el să găsească un răspuns interogaţiei. Ascultaţi-l într-un scurt fragment din conferinţă aici.

(to be continued)

Dacă aveţi puţină poftă de joc, vă provoc să îmi daţi pe e-mail (w.ganduri@yahoo.com) cât mai multe detalii despre înfiinţarea primului teatru(cu sediu stabil) din Sibiu; premiez cel mai complet răspuns cu câteva lucruri care să vă aducă aminte de FITS 2011.

ER: this is the beginning of a story about the International Theatre Festival in Sibiu, edition 2011. At the end there is a little contest/game (the prize for the most complete answer by e-mail w.ganduri@yahoo.com  about first theatre in Sibiu- fixed establishment-consists in some little pretty festival souvenirs)

Pagina următoare

%d blogeri au apreciat asta: