Sfaturi pentru rugăciune (1)

aprilie 9, 2008

Sfaturi pentru rugăciune (1)

Când te îndrepţi către Domnul în rugăciune, să fii în gînduri ca o furnică, ca un şarpe al pământului, ca un viermişor, ca un copil gângav. Nu Îi vorbi filozofic sau pretenţios, ci abordează-L cu o atitudine de copil.

Sf.Isaac Sirul

Daca vrem cu adevărat să fim bineplăcuţi lui Dumnezeu şi să ne împrietenim cu prietenia cea prea fericită, să înfăţişăm mintea noastră, goală, lui Dumnezeu, netârând cu ea din veacul de acum nici un meşteşug, nici gând, nici născocire mincinoasă (sofismă), nici apărare, chiar de-am fi învăţat toată înţelepciunea lumii. Căci Dumnezeu se întoarce de la cei ce se apropie îngrăşaţi până la umflare de slava deşartă.

Cuviosul Ioan Carpatiul†

În rugăciunea noastră să aducem ca jertfă lui Dumnezeu căldura minţii şi strigătul inimii, nu arătarea trupului şi strigătele. Rugăciunea să fie făcută cu evlavie, cu inimă sfâşiată de durere, cu lacrimi şi în tăcere.

Poate să clocotească mânia, uşor se potoleşte în rugăciune; poate să ardă cu flăcări pofta, uşor se stinge prin rugăciune; poate să roadă pe cineva la inimă invidia, fără greutate este alungată afară de rugăciune.

Puternică armă este rugăciunea, dacă se rosteşte necontenit şi dacă este lipsită de slava deşartă.

 Sf.Ioan Gură de Aur†

 

Este necesar să ne rugăm cu evlavie, fiindcă noi singuri, fără ajutorul lui Dumnezeu, nu avem puterea să învingem ispitele.[…]Rugăciunea este lucrul cel mai simplu şi, în acelaşi timp, cel mai dificil.

Sfântul Ioan de Krondstadt‡

 

Unde se termină rugăciunea, începe păcatul.

Sfântul Efrem Sirul‡

 

† ***, Florilegiu filocalic, editura Herald, 2003 , cu acordul editurii

‡ pagina mânăstirii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Comăneşti, Bacău

 

Legătură permanentă