iunie 14, 2018
Frederic Lenoir: Invata sa te bucuri
Am început lectura cărții într-un mediu propice, ascultând Radio România Muzical. Acorduri de Mendelssohn, Walton, Ceaikovski, Bach, Mozart, Brahms, Gershwin, Bernstein, Faure, Debussy sau Chopin. De altfel si Frederic Lenoir face o apologie a acesteia:
Experiența muzicii este de tip cosmic, chiar mistic, într-atât de capabilă este ea să ne scoată din ego-ul nostru, din sentimentul nostru de individualitate, și să ne lărgească universul.
Cartea face parte după cum am observat dintr-un trend în care s-ar mai înscrie, spre exemplu: Mica enciclopedie Hygge-rețeta daneză a fericirii, Dominique Loreau: Fericirea traieste in spatii mici, Liane Moriarty: Am uitat să fim fericiți, Yongey Mingyur Rinpoche și Eric Swanson: Bucuria de a trăi-descifrarea secretului și a științei fericirii , Osho: Bucuria – Fericirea care vine din interior. Deci o sumedenie de lecturi.
Frederic Lenoir este filozof, scriitor, sociolog, istoric al religiilor, ecologist. Născut în 1962 în Madagascar. Cărțile sale de popularizare a filozofiei sunt best-seller-uri; au fost traduse în engleză, italiană, arabă, spaniolă, croată. În română au mai apărut: Doamne, de ce? (2006, Humanitas) – cartea scrisă împreună cu abatele Pierre și Însănătoșirea lumii ( 2014, Sapientia).
”Învață să te bucuri” ( în original ”La puissance de la joie”, 2015, Fayard) a apărut în 2017 la editura Philobia. Este o carte despre cultivarea bucuriei, ”o emoție mai profundă decât plăcerea, mai concretă decât fericirea”, esențială în gîndirea taoistă și creștină, dar rar dezbătută de filosofi. Totuși sunt numeroase trimiteri la Aristotel, Platon, Epicur, Plotin, Pierre Rabhi, Spinoza, Nietzsche, Bergson,Kant, Montaigne, Buddha, Lao Tzu, Chuang Tzu, Zhuang Zhou, Confucius, Khalil Gibran, Nicolas Go, Swami Prajnanpad, Clement Rosset, Lytta Basset, Martin Steffens.
Și cum o putem cultiva? Prin ”armonie”, ”sobrietate fericită” ( ”less is more” ), trezvie, acceptarea vieții pe deplin ( ”amor fati”, ”iubirea de destin”), eliberare, comuniune (”philia”, ”agape”) . Capitolul al 3-lea este dedicat câtorva atitudini care ne înlesnesc climatul favorabil apariției bucuriei: atenția, meditația (”mindfulness”), încrederea și deschiderea sufletească, bunăvoința, gratuitatea, recunoștința, perseverența în efort, detașarea, satisfacția trupească.
Se spune că francezii sunt printre cei mai nefericiți europeni, iar autorul insistă că s-a pierdut simțământul bucuriei care există în țări sărace pe care le-a vizitat. Este și ideea lui Montaigne:
Am văzut la vremea mea sute de meșteșugari, sute de plugari, mai înțelepți și mai fericiți decât rectorii universităților, și cu care mi-ar plăcea mai mult să semăn.
Coperta ediției este deosebit de frumoasă, cu o imagine de Anna Poguliaeva și este concepută de Cătălin Furtună.
Îl puteți urmări pe Frederic Lenoir și pe canalul Youtube într-o serie de conferințe și interviuri. Menționez doar unul.
O lectură plăcută și care deschide spiritul.
Lasă un răspuns