august 28, 2008
Patima mâniei-Sfântul Macarie de la Optina
«Vei avea nevoie de mult timp şi de luptă grea ca să o biruieşti (n.patima mâniei). Paisprezece ani neîntrerupţi s-a luptat Avva Ammona în pustie împotriva mâniei. Dar nu te descuraja. Roagă-te lui Dumnezeu pentru ajutor şi începe de pe acum, fără nici o întârziere. Taie mai întâi orice manifestare exterioară a mâniei şi apoi înaintează spre lumea ta interioară. Începutul vindecării patimii mâniei, ne spune Sfântul Ioan Scărarul, este să tacă buzele în timp ce sufletul este tulburat. Mijlocul este să tacă gândurile în timp ce inima este puţin tulburată. Şi sfârşitul este ca pe marea sufletului să fie linişte deplină, oricât de necurate ar fi vânturile care bat. În felul acesta, nu numai că nu ne mai mâniem împotriva celui care ne-a supărat, dar începem chiar să ne rugăm în mod spontan şi fără vreo greutate pentru acela, după cuvântul Avvei Dorotei: „Doamne, ajută-l pe fratele meu, şi, pentru rugăciunile lui, ajută-mă şi pe mine!”. În felul acesta ne manifestăm iubirea şi smerenia adevărată. Iubirea, pentru că ne rugăm pentru fratele nostru care ne-a supărat, şi smerenia, pentru că, dincolo de orice, invocăm rugăciunile sale.»
Sfântul Macarie de la Optina-Poveţe duhovniceşti , editura Egumeniţa
· Rugăciune-sf.mânăstire Lainici
· Sf. Macarie de la Optina despre pacea bună şi pacea înşelătoare
Foto: Tanjica Perovic
august 21, 2008
Rugăciune-sf.mânăstire Lainici
Dumnezeule întrutot îndurate, Tu ai zis că cel ce va asupri pe aproapele său se atinge de lumina ochilor Tăi. Iată dar că este cu dreptate să mă pedepseşti pe mine, fiindcă de atâtea ori fiind stăpânit de mânie am amărât şi am supărat pe fratele meu şi puteai să-mi plăteşti mânia cu mânie, căci strigau către Tine lacrimile şi suspinele atâtor nevinovaţi pe care eu i-am nedreptăţit. Şi ce mi s-ar fi întâmplat dacă ar fi căzut asupra mea numai o mică parte a urgiei Tale, de care toţi se cutremură? Dar fiindcă m-ai îngăduit până acum şi nu mi-ai răsplătit răul cu rău, pedepsindu-mă cum mi se cuvenea, şi eu te rog şi cad înaintea Ta zicând cu lacrimi : Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, arată-mi milostivirea Ta cea obişnuită, pe care şi în vremea când eşti mâniat nu o uiţi, după cum zice proorocul Avacum: „Întru mânie îţi vei aduce aminte de milă”, şi să nu-mi pomeneşti toate relele pe care le-am făcut aproapelui meu cu mânia şi izbăveşte-mă de această patimă rea, ca să mă pot bucura de pacea Ta, a aproapelui meu şi a mea, ca deschizând gura mea spre lauda Ta, întru bucuria duhului meu, să slăvesc dreptatea Ta.
Dăruieşte-mi, Doamne, al meu, darurile smereniei şi ale blândeţii pe care Fiul Tău, venind în lume, ne-a poruncit să le învăţăm şi să le urmăm, ca avându-le pe ele să petrec viaţă virtuoasă aici pe pământ, iar în cer să mă învrednicesc părţii celor smeriţi cu duhul şi blânzi cu inima în vecii vecilor. Amin!
Cu mulţumiri părintelui Matei de la sfânta mânăstire Lainici
aprilie 6, 2008
Dragostea lui Dumnezeu-Sf.Ioan de Kronstadt
De Dieu nous attendons des preuves de son existence, or, Il ne nous donne que de preuves de son amour.
Gilbert Cesbron
În fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare minut Domnul, Ziditorul făpturii, face pe placul tău, omul, în fel şi chip: şi cu soarele îţi luminează, te alintă, şi cu lumina lină a lunii limpezi, şi cu văzduhul care înviorează în chip plăcut, şi cu focul, şi cu apa cea de toată trebuinţa, şi cu plantele cele cu grăunţe, şi cu copacii, şi cu plantele care au rădăcini bune de mâncat, şi cu roadele care zac pe pământ ( şi ce nenumărată mulţime de felurite gusturi plăcute au toate acestea!), şi cu carnea animalelor şi a peştilor şi a păsărilor de tot felul. Dar câte ţesături, câte ţesături ţi-a dăruit Domnul pentru acoperirea şi înveşmântarea trupului tău; câte metale, câte pietre preţioase – pentru împodobirea ta şi a
sfintelor biserici! Aşa îţi face Dumnezeu pe plac în tot chipul, spre buna ta fiinţare şi desfătarea ta. Nu eşti tu, oare, îndatorat să Îi faci pe plac, tot spre binele tău – să trăieşti după conştiinţă şi după Legea lui Dumnezeu, după poruncile şi rânduielile Lui, după Evanghelia Lui, după cum îţi arată maica ta cea duhovnicească – dumnezeiasca Biserică? El nu are nevoie de nimic dintru ale tale, ci cere să Îi faci pe plac tot pentru tine însuţi, pentru că în aceasta se cuprinde viaţa ta, tihna ta, lumina ta, puterea ta, bucuria ta, fericirea ta. ‘Părăsiţi nebunia, şi veţi trăi’ (Pilde 9, 6¹).
din Sfântul Ioan de Kronstadt, Ultimele însemnări, editura Sophia, Bucureşti, 2006 ( cu acordul editurii)
¹„Părăsiţi neînţelepciunea ca să rămâneţi cu viaţă şi umblaţi pe calea cea dreaptă a priceperii!”
februarie 20, 2008
„Slavă lui Dumnezeu pentru toate”
« Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine înmiresmat, munţii care tind spre cer, apele ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea lină a norilor. Întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină de mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumuseţea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de veşnicul locaş unde întru nestricăcioasa frumuseţe se aude cântarea: Aliluia! »
Condacul II din Acatistul de mulţumire – „Slavă lui Dumnezeu pentru toate” [*]
[*] Scris de mitropolitul Trifon ( prinţul Boris Petrovich Turkestanov, +1934) , dar atribuit protopresbiterului-martir Grigorie Petrov (+1942, într-o închisoare sovietică), probabil pentru că s-a găsit între efectele acestuia. Imn de slavă lui Dumnezeu de o deosebită frumuseţe compus în mijlocul celor mai teribile suferinţe. Titlul său reproduce ultimele cuvinte rostite în exil de Sf.Ioan Gură de Aur , Doxa to theo panton eneken
ianuarie 27, 2008
Nici o faptă bună nu va fi trecută cu vederea de dreptul Judecător
« Sigur că Dumnezeu nu are nevoie de păcătoasa noastră rugăciune, totuşi, din dragostea Lui pentru noi, Se bucură când ne rugăm. Şi nu numai rugăciunea sfinţită, pe care însuşi Duhul Sfânt o mijloceşte şi o deşteaptă în noi este plăcută Lui – de vreme ce El însuşi ne-o cere poruncindu-ne: „Petreceţi întru mine şi eu întru voi” -, ci în faţa Lui este de mare preţ orice faptă, chiar dacă pare mică, orice intenţie, orice îndemn şi orice gând ce se săvârşesc pentru El şi se îndreaptă spre slava Lui şi spre mântuirea noastră. El ne răsplăteşte din belşug pentru toate acestea, potrivit nemărginitei Sale milostiviri. Iubirea lui Dumnezeu ne răsplăteşte prin binefacerile Sale de mii de ori mai mult decât merităm. Dacă tu vei face pentru Dumnezeu ceva de valoarea unui bănuţ, El te va răsplăti cu un ban de aur. Dacă tu nu vei face nimic altceva decât să-ţi pui în gând să mergi la Tatăl, El de îndată îţi va ieşi în întâmpinare. Tu vei rosti un cuvânt scurt şi uscat, zicând: „Primeşte-mă! Miluieşte-mă!”, în timp ce El te va îmbrăţişa şi te va săruta. Iată câtă dragoste are Tatăl ceresc pentru noi, nevrednicii! Şi El se bucură chiar de fiecare mişcare, oricât de mică ar fi, ce are drept ţintă mântuirea noastră. Tu îţi închipui că nu vei adăuga nimic la slava lui Dumnezeu şi la folosul sufletului tău dacă te vei ruga puţin şi pe urmă te vei afla iarăşi risipit; sau dacă vei săvârşi vreo faptă bună, cât de neînsemnată, dacă, de pildă, vei citi o rugăciune, vei face cinci sau zece metanii, vei suspina din adâncul inimii şi vei chema Numele lui Iisus Hristos sau vei descoperi în tine un gând bun, sau vei avea plăcerea să citeşti o carte de suflet folositoare, sau te vei înfrâna de la mâncare, sau vei suferi o mică ocară în tăcere…Tu îţi închipui că toate acestea nu sunt de ajuns pentru o mântuire desăvârşită şi că ele ar fi fapte în urma cărora nu culegi nici un rod. Nu! Nici una dintre aceste fapte nu se pierde în zadar. Toate vor fi numărate de ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu şi vor primi o însutită răsplată, nu numai în viaţa veşnică, ci chiar în viaţa de aici. Acest lucru îl întăreşte şi sfântul Ioan Gură de Aur. „Nici o faptă bună, zice el, oricât de neînsemnată ar fi, nu va fi trecută cu vederea de dreptul Judecător. Dacă păcatele sunt cercetate într-un chip atât de amănunţit, încât ni se va cere răspuns pentru cuvinte, pentru dorinţe şi pentru gânduri, atunci cu atât mai mult faptele cele bune, oricât de mărunte ar fi, vor fi numărate cu o deosebită băgare de seamă şi vor fi socotite drept un merit al nostru în faţa Judecătorului Cel preaplin de dragoste.” »
Fragment reprodus cu acordul editurii Sophia din „Pelerinul rus -Mărturisirile sincere către duhovnicul său ale unui pelerin rus cu privire la rugăciunea lui Iisus”, traducere din limba rusă de arhim. Paulin Lecca, ediţia a II-a, editura Sophia, Bucureşti, 2002
Varianta în limba engleză a pasajului se poate citi la paginile 122 şi 123 cu Google Book Search (drepturile de publicare pe Internet ale traducerilor în engleză se pare că sunt mai restrânse).
În engleză lucrarea e cunoscută sub titlul „The Way of a Pilgrim.The Pilgrim Continues His Way” sau „A Pilgrim’s Tale” cu subtitlul „Candid tales of a pilgrim to his spiritual father”, care în original (rusă) sună aşa: Откровенные рассказы странника духовному своему отцу, adică Otkrovennye rasskazy strannika dukhovnomu svoemu ottsu.
Alte câteva cuvinte duhovniceşti despre fapte bune: ***
Credite: Hans-Erik Lundin , http://www.ocf.org/OrthodoxPage , Christian Clip Art , Wikipedia
Staying Alive: real poems for unreal times.Edited by Neil Astley 
w.ganduri
a capriccio 